Inițiat de Fundația Amfiteatru în 2011, când a avut loc primul nostru forum dedicat turismului de sănătate, programul a contribuit la afirmarea acumulărilor teoretice și promovarea bunelor practici ale domeniului, prin prezența specialiștilor de la organizațiile reprezentative din țară și străinătate.

Ediția a XI-a a avut tema: Cercetarea, educația și învățământul-(re)surse/oportunități și provocări pentru turismul de sănătate.

Studiul relației dintre turism și sănătate este o abordare deosebit de bogată pentru cercetarea științelor sociale. Permite abordarea dezvoltării din diferite unghiuri, în același timp aruncând o privire critică asupra beneficiilor turismului. Într-adevăr, sănătatea ar trebui să fie un indicator, un revelator al acestor beneficii. Cu toate acestea, dacă istoric legătura este incontestabilă, în lecturile actuale, turismul și sănătatea sunt rareori percepute în comun. Această ediție a întocmit un inventar al acestei legături, specific României. S-au sugerat soluții și căi de urmat.

Față de alte ediții, organizatorii au optat pentru un format strict profesional, asa cum reiese din prezentări, rezultând o veritabilă platformă de comunicare pentru turismului de sănătate. Au fost identificate proiecte concrete, s-au lansat propuneri privind calendarul perioadei următoare, s-a convenit asupra importanței colaborării dintre organizațiile participante.

Competiția globală pentru piețe ne pune în situația de a fi creativi, inovativi și de a dezvolta rețele interdisciplinare (clusterele pot fi o soluție), care să folosescă rezultatele educației, cercetării și învațământului, dar să le și influențeze.

Evoluțiile demografice, dezvoltarea și diversificarea serviciilor de sănătate aduc în atenția specialiștilor noi realități .Una din acestea se referă la categoria de pacienți (în extindere exponențială) care călătoresc în afara localității de reședință și care astfel intră în categoria turismului de sănătate. Practic, nu există deosebiri din punctul de vedere al serviciilor de sănătate între pacientul care vine în București de la Paris sau de la Iași. O mențiune importantă este aceea că și în cazul turismului în general, turismul de sănătate începe cu pacienții/turiștii din țară.

Turiștii/pacienții nu iau decizii cu privire la destinațiile concurente doar prin compararea nivelului de tehnologie, calitate și cost. Este un proces de decizie mult mai complex, aflat în dinamică permanentă, care așteaptă noi răspunsuri, studii și cercetări.

Această ediție a deschis o linie nouă pe agenda turismului de sănătate. Avantajele evidente al României (resursele naturale cu valoare terapeutică și capitalul uman) au nevoie de intervenții punctuale, de colaborarea activă între organizații și specialiști, prin includerea cercetării științifice și formării profesionale în programele și proiectele de viitor.

Competitivitatea produselor și destinațiilor de turism de sănătate depinde însă de reforme reale în politicile de sănătate și turism ale României. Mentalități depășite, o legislație anacronică, clasificări și aprobări inutile, suprabirocrtatizarea, transferul în prevederi administrative ale unor elemente care țin de literatura de specialitate și de programe profesionale, monopolul unor instituții care lucrează doar pentru propriile avantaje, la care se adaugă un regim de vize neadaptat, privează țara noastră de venituri substanțiale și afectează bunăstarea comunităților, în ultimă instanță. În pofida acestor neajunsuri, este însă evident că lucrurile evoluează pozitiv prin soluții locale și personalizate. Probabil nu este departe ziua când, datorită presiunilor din balanța comercială a țării, turismul o să devină o soluție (cum a mai fost și în alte perioade).

Orientarea tinerilor și întreprinzătorilor spre turismul de sănătate, începand cu formele clasice de educație și continuînd apoi cu specilizări/perfecționări pe tot parcursul carierei, constituie investiții tot mai des întâlnite. Este de așteptat ca dinamica dezvoltării turismului de sănătate să influențeze, pe de o parte politicile publice aferente, iar pe de altă parte adaptarea întreprinzătorilor la o piață exigentă și în continuă extindere.

Speakerii acestei ediții și prezentările evenimentului au fost:

Borșan Aurel, Președinte Fundația Amfiteatru – Cercetarea, educația și învățământul – (re)surse/oprtunități și provocări pentru turismul de sănătate.

Munteanu Constantin, Președinte Asociația Română de Balneologie – „Cercetarea științifică în balneologie, necesitate și oportunitate”

Toma Valentin Veron, Senior researcher Instututul de antropoligie “Francis I. Rainer” – “Turismul medical în România – programul de cercetare în antropologie medicală”

Prof. Univ. Dr. Glăvan Vasile, Universitatea “Spiru Haret” – “Problemele turismului balnear în cercetare și practică”

Dipl. Ec. Leucuța Christina, Senior adviser “Clustero” – “Clusterele și specializarea inteligentă în turism” – (Descarcă prezentarea)

Dr. Vasile Cepoi, Secretar de stat, Președinte Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate – “Asigurarea calității în turismul de sănătate” – (Descarcă prezentarea)

Ioana Marian, Secretar general Organizația Patronală a Turismului Balnear din România – “Inițiative în educație – turismul balnear&turismul wellness” – (Descarcă prezentarea)

Alexandru Constantin, Președinte Asociația Română de Turism Medical – “Cooperare transfrontalieră în turismul de sănătate”

Gaj Nandor, Director Școala Populară de Arte și Meserii Sf. Gheorghe – “Centrul de Formare în Domeniul Balneoturismului – proiect județean pentru dezvoltare comunitară” – (Descarcă prezentarea)

Irina Șteflea, Intitutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism – “Fabrica de Sănătate. Cluster inovativ” – (descarcă prezentarea)

Galerie foto:

Lasă un răspuns

Post Navigation