Serviciile balneare și de recuperare, puncte forte pentru România

România este una dintre puţinele ţări în care se pot trata toate cele 12 afecţiuni desemnate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca beneficiind de pe urma terapiilor cu resurse naturale. Acest lucru a fost readus în discuție la Congresul Internațional privind Turismul de Sănătate, organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în perioada 24-25 septembrie 2012.
O mare parte din sesiunile congresului au fost dedicate turismului balnear, vorbitorii pe această temă subliniind expertiza de care beneficiază România în acest domeniu. “Plus-valoarea noastră este dată de serviciile medicale oferite de profesionişti în staţiuni, pentru că wellness-ul poate fi făcut oriunde. Noi, însă, putem profita de natura ţării noastre. Iar balneoterapia nu înseamnă wellness, este o ştiinţă aplicată de către specialişti, care foloseşte factorii terapeutici din sol, din aer şi din apă”, a subliniat prof. dr. Mihai Berteanu, președintele Societății Române de Medicină Fizică și Recuperare Medicală, unul dintre speakeri.

Pachetele complete cresc atractivitatea
Cu toate acestea, ofertei medicale trebuie îmbinată cu cea de agrement, în condițiile în care turiștii străini au la dispoziție o paletă largă de oferte internaționale dintre care pot alege. Iată ce a spus doamna prof. dr. Olga Surdu, de la Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol: “Staţiunea balneară, în mentalul colectiv, înseamnă familie, înseamnă concediu, aşa că trebuie să facem oferte şi pentru ceilalţi membri ai familiei. Trebuie să ne asigurăm că nici partenerul, nici copilul nu se plictisește. În plus, fiecare staţiune trebuie să fie un brand, oamenii trebuie să poată veni acasă şi cu o apă de faţă, cu o cremă pentru bunica sau pentru altă persoană care nu i-a putut însoţi. Aceasta este o modalitate de fidelizare a pacienţilor şi de a menţine vie imaginea acelei staţiuni.”

Oferte all-season, pentru «noii» turiști
Alt punct discutat în cadrul evenimentului a fost importanţa folosirii extrasezonului în turismul de sănătate. Majoritatea speakerilor reprezentând firmele internaționale  de turism au pus accentul pe caracterul all-season al ofertei lor. Acest lucru este cu atât mai important cu cât turismul de sănătate nu este neapărat unul de masă, nu vizează neapărat turistul tipic, care pleacă în concediu spre destinații vizate de toată lumea.
Reprezentanții agențiilor de turism vor să atragă și acel segment de oameni care nu au călătorit niciodată în afara țării lor și care au mai mult timp. După cum a subliniat Elisa Domenech Alcover, Project Manager R&D Segittur, Spania, în Uniunea Europeană există 102 milioane de oameni cu vârste între 55 și 75 de ani, dintre care jumătate nu au trecut granițele țării. Ei sunt potențialii noi cumpărători ai pachetelor de servicii medicale, balneare sau de tip SPA. În susținerea acestei idei este și faptul că Europa înregistrează o creștere graduală în ceea ce privește procentul populației non-active care beneficiază de un standard adecvat și stabil de viață.

Mai mult, ideea de longevitate activă, pe principiul  “adaugă viață anilor, și nu doar ani vieții”, merge mână în mână cu turismul de sănătate, după cum a atras atenția și dr. Gabriel Ioan Prada, directorul Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie “Ana Aslan”.

Mariana Minea

Turismul de sănătate – provocări şi oportunităţi

Turismul medical a adus României 250 de milioane de euro anul trecut – foarte puţin, în comparaţie cu potenţialul pe care îl are această ramură aflată la intersecţia dintre ştiinţe. Aceste aspecte au fost discutate azi și ieri, în cadrul Conferinţei Internaţionale privind Turismul de Sănătate, organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului la București.

România poate transforma turismul de sănătate într-o sursă importantă de venit, tarifele serviciilor medicale oferite în ţara noastră fiind cu 40% mai mici decât cele din ţările vestice. În 2010, şase milioane de americani s-au tratat în afara ţării. 30.000 de turişti străini de diferite naționalități au ajuns în România pentru servicii de sănătate. Cifra s-a dublat în 2011, totuşi, potenţialul atragerii vizitatotilor din afara țării rămâne uriaş. “Principalul motiv pentru care nu putem avea acces la un număr mai mare de turişti străini pentru servicii medicale este nivelul scăzut de încredere”, a declarat ministrul sănătăţii, dr. Vasile Cepoi, prezent la eveniment.

Pentru a corecta acest aspect, specialiștii din Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului ((MDRT) intenționează că creeze un Centru Naţional de Informare pentru Turismul în Sănătate. Acesta va gestiona un site care va găzdui toţi furnizorii de servicii de turism de sănătate din România, pe fiecare verigă a lanţului pe care îl presupune acest lucru: transport, cazare, clinici şi specialişti, servicii de petrecere a timpului liber. “Toţi cei care sunt prezenţi pe acest site și care oferă servicii de sănătate trebuie să fie acreditați de Ministerul Sănătăţii, iar statul va garanta că ofertele sunt reale, sunt de încredere. În acest fel, cei de afară pot avea încredere în aceste servicii, chiar dacă sunt oferite la preţuri mai mici decât în ţara lor”, a spus şi dr. Emil Imbri, consilier în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Un domeniu de importanță strategică
La închiderea conferinței, secretarul de stat în MDRT, domnul Cristian Bărhălescu, a punctat concluziile evenimentului, una dintre ele fiind chiar aceea de înființare a Centrului Național de Informare în Sănătate și a site-ului asociat. Iată și alte idei extrase în urma celor două zile de discuții:
–    Turismul de sănătate este de importanță strategică în România
–    Este extrem de important să aprofundăm parteneriatele public-privat în dezvoltarea turismului de sănătate
–    Se impune o adaptare a legislației naționale în domeniu la evoluțiile pe plan european
–    Pe lângă componentele tradiționale, de tip tratament medical, nu trebuie neglijată componenta de wellness și de prevenție
–    S-a discutat despre pachetele all-inclusive – despre nevoia de a crește oferta de agrement pentru a veni în întâmpinarea nevoilor turiștilor
–    “Strategia nu este doar de satisfice beneficiarii de pachete turistice de sănătate, ei trebuie să fie entuziasmați astfel încât să facă lobby în țara lor și, astfel, numărul de turiști – nu vreau să le spunem pacienți, ci turiști – să crească”, a spus secretarul de stat Cristian Bărhălescu. Oficialul a adăugat că speră ca atunci când cineva pronunță numele Ana Aslan, toată lumea să se gâmndească la România, și nu la o stațiune din afara țării.

Conferinţa Internaţională privind Turismul de Sănătate „Turismul de sănătate – Provocări şi Oportunităţi” a fost organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 24-25 septembrie.

Mariana Minea

Dr. Gheorghe Moraru: Turismul balnear ar putea aduce foarte mulți bani României

Stațiunea Băile Felix este situată în partea de nord-vest a Romaniei, în judetul Bihor. Potrivit specialiștilor, efectele benefice ale apelor termale sunt folosite pentru o gamă largă de afecțiuni – reumatismale, post-traumatice, neurologice, asociate și tulburări circulatorii.
Într-un interviu acordat NewsIn, dr. Gheorghe Moraru, reputat medic specialist în recuperare medicală, medicină fizica și balneologie, cu o vechime de peste 35 de ani în domeniu, vorbește despre beneficiile tratamentelor balneare, dar și despre modul în care ar trebui promovate stațiunile balneoclimaterice din România atât pe plan național cât și internațional.
Fost cadru universitar (conferențiar) al Facultății de Kinetoterapie, Dr. Moraru a coordonat peste 40 de lucrari de licență în kinetoterapie și a scris două cărți de specialitate. Dr. Moraru a fost medic coordonator al Spitalului Clinic de Recuperare Felix, fiind decorat cu ordinal “Meritul sanitar” în gradul de cavaler. În prezent dr. Moraru conduce Centrul de Sănatate President.
Mai mult →

Poate fi turismul medical un produs romanesc?

Explozia pe care a inregistrat-o turismul medical, pe plan international, nu ar fi avut loc cu câteva decenii în urmă, daca globalizarea nu ar fi făcut ca lumea să pară mai mica. Transportul din ce in ce mai ieftin care a legat omul de locuri din ce in ce mai îndepărtate, cuplat cu veniturile in crestere inregistrate cel putin pana in 2008, a permis oamenilor sa calatoreasca in locuri care le-au fost inaccesibile.
Mai mult →

Motivatiile cresterii cererii in turismul medical

Care este explicatia pentru cresterea numarului de  turisti la nivel mondial in turismul medical?
Aceasta intrebare a preocupat multi cercetatori ai fenomenului turismului medical, iar un raspuns unanim acceptat a fost la fel de dificil de gasit. Totusi, asa cum era de asteptat in descoperirea motivatiei care sta la baza calatoriei in scopuri medicale au fost identificati mai multi factori.
Mai mult →

Romania intre Dezvoltare si Stagnare sau Turismul medical si adaptarea la cerintele a pietei

Efectele benefice ale turismului de sanatate asupra economiei interne a unui stat nu mai sunt de mult timp o necunoscuta. Ceea ce insa ramane o enigma pentru cei mai multi dintre cei care ar fi putut, pot sau ar putea contribui la dezvoltarea acestui segment este faptul ca pentru a produce externalitati pozitive turismul de sanatate trebuie adaptat unor cerinte care de mult au depasit spatiul national.
Mai mult →

Lucrari prezentate in cadrul primei editii a FNTS

Turismul de sanatate din perspectiva geografica si multidisciplinara

Drd. Iulia Scarlat – Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti
Prof. univ. Dr. Liliana Dumitrache – Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti

Inca dinainte sa fie cunoscut ca atare, turismul de sanatate era practicat de catre oameni, in principal prin valorificarea resurselor naturale de izvoare de ape termale si minerale sau namoluri cu diferite proprietati chimice ce aveau consecinte benefice asupra sanatatii. Scopul lucrarii este de a oferi o perspectiva asupra evolutiei fenomenului si directiei de dezvoltare luand in considerare intersanjabilitatea turismului de sanatate si legaturile cu alte domenii adiacente, precum geografia, medicina, psihologia, etc. Daca in trecut dobandirea sanatatii fizice, corporale era principala motivatie a turistului, azi putem vorbi despre o industrie mult mai dezvoltata si ramificata care inglobeaza diferite posibilitati de oferte de servicii si tratamente ce deservesc atat fizicul cat si psihicul si spiritul. Autorii isi propun sa analizeze studiile si cercetarea efectuate pana in prezent in domeniul turismului de sanatate, evaluand starea actuala a acestuia, potentialul turistic al Romaniei si posibilitatile de dezvoltare. Lucrarea de fata pune accentul pe analiza formelor turismului de sanatate, caracteristicile si tipologiile ce se evidentiaza, pornind de la scara globala, ajungand la nivel european si in final la nivel national.

Moinesti – statiune turistica, un proiect ambitios al municipalitatii

 Ing. Viorel Ilie, Dr. Adrian Cotirlet, Viorel Costea, Dr. Iulian Pavel

Pentru municipiul Moinesti, situat in nord-vestul Judetului Bacau, exista dovezi ale existentei sale inca din preistorie, acum sapte mii de ani, insa este atestat documentar in 1437. Localitatea prezinta un potential turistic inca insuficient valorificat, inclusiv in domeniul turismului de sanatate.
Municipalitatea a demarat in ultimii ani ample proiecte de reabilitare a principalelor obiective turistice, precum si de promovare a potentialului turistic al zonei, principala sursa de finantate fiind accesarea fondurilor europene. Cele mai importante obiective turistice sunt legate de existenta unei culturi precucuteniene, de personalitati marcante ce provin din zona, respectiv initiatorul miscarii dadaiste, Tristan Tzara si de dovezile care atesta prima exploatare petroliera din lume pe aceste meleaguri, de datinile si traditiile stravechi, de vecinatatea cu alte statiuni turistice precum Targu Ocna si Slanic Moldova.
Dezvoltarea turismul de sanatate in Municipiul Moinesti se bazeaza pe existenta izvoarelor minerale in Parcul Bai (al carui proiect de reamenajare/reabilitare este in plina desfasurare), pe finalizarea lucrarilor la hotelul ce va fi dotat cu o baza de tratament balnear si, nu in ultimul rand, pe serviciile medicale oferite de Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti, unitate medicala multidisciplinara si multifunctionala ce asigura asistenta medicala moinestenilor si persoanelor provenind din alte judete si din zone ce nu sunt deservite in mod traditional de spital.
In concluzie, dezvoltarea turismul de sanatate din Moinesti face parte dintr-un plan integrat al municipalitatii ce cuprinde modernizarea si promovarea potentialului turistic al zonei ce se va finaliza cu acordarea statutului de statiune turistica.

Balneoterapia in Romania
– Prezent si viitor –

Dr. Elena Valentina Ionescu (foto dreapta)
Sanatoriul Balnear si de Recuperare Techirghiol

Romania detine 30% din resursele balneare ale Europei. Resursele constau in: climatul foarte variat, ape minerale utilizabile in cura interna sau in bazine pentru cura externa, namolurile terapeutice, gaze, saline.
Locul ocupat de resursele naturale in mentinerea sanatatii este in prevenirea, recuperarea si tratarea afectiunilor pentru intreaga populatie, atat segmentul activ, cat si varstnicii si mai ales copiii.
In Romania existau in 2009, 160 de unitati din care sunt inregistrate la Ministerul Turismului 100 de unitati dupa acreditarea data de Institutul National de Reabilitare si Medicina Fizica pentru utilizarea factorilor balneari. Multe din acest unitati functioneaza in regim sezonier. Infrastructura din statiuni consta in cladiri din secolul XIX, de la sfarsitul secolului XX, sau cladiri noi, moderne. 80% din patrimoniu este privat si doar 20% este in proprietatea Ministerului Sanatatii, sau a Caselor de Pensii. Situatia actuala cuprinde cladiri vechi, aparatura sau facilitati invechite care nu mai corespund cerintelor actuale.
O cura moderna include nu numai aparatura medicala de inalta performanta, personal foarte bine pregatit profesional si o cazare in spatii corespunzatoare ci ar trebui sa includa o dieta corespunzatoare, pozitionare deosebita in natura, parcuri, terenuri sportive, posibilitati multiple de odihna si relaxare. De asemenea ar trebui ca un complex modern sa poata prezenta traditia locala, obiceiuri alimentare din regiune, festivaluri locale, expozitii, vernisaje. Ar fi benefica si necesara o gama de produse cosmetice bazata pe factorul terapeutic local. Pentru reabilitarea balneoterapiei este necesara vointa si implicarea tuturor factorilor de decizie politici si profesionali.