poza-1Continuand si valorificand lucrarile Forumului International pentru Turismul de Sanatate, desfasurat la Iasi, in perioada 25 – 27 ianuarie 2013,  Fundatia Amfiteatru si Colegiul Medicilor din Romania organizeaza Conferinta Nationala pentru Turismul de Sanatate.

Programat la Mangalia, in perioada 19 – 21 aprilie 2013, evenimentul va contine indeosebi prezentarea de solutii concrete la problemele domeniului.

Sunt asteptati sa participe reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale, cu atributiuni in domeniul turismului de sanatate,  specialist, dar si reprezentanti din mediul academic national si international ai organizatiilor profesionale si patronale de profil.

afis FITR IIFundatia Amfiteatru anunta lansarea celei de-a doua editii a Forumului International pentru Turismul Responsabil, organizat in perioada 29 – 31 martie 2013, in Bucuresti.

 

Initiat in anul 2012, Forumul National pentru Turismul Responsabil, a fost realizat in parteneriat cu Academia Romana – Centrul de Economia Industriei si Serviciilor si a avut ca principal scop promovarea conceptului de ”turism responsabil” in mediile tuturor promotorilor in turism.

Evenimentul, aflat la cea de-a doua editie, isi propune inca o data evidentierea principiilor turismului responsabil in societatea romaneasca pentru crearea unui mediu propice de elaborare a unor strategii coerente de dezvoltare in domeniul turismului.

Caracterul stiintific al evenimentului este dat si de editarea, de catre Fundatia Amfiteatru, a revistei “International Journal for Responsible Tourism“, publicatie indexata in baze de date internationale: RePeC Ideas, EconPapers si Index Copernicus, getCITED.

Mai mult →

01Cea de-a doua editie a Forumului International pentru Turismul de Sanatate a pornit, in organizarea sa, de la necesitatea dezvoltarii turismului de sanatate la nivel national, fapt ce nu poate fi realizat decat prin implicarea activa a principalilor actori din sectorul public si privat, atat din domeniul sanatatii, cat si al turismului.

Un plus adus fata de prima editie, il constituie caracterul stiintific legitimat de existenta publicatiei International Journal for Responsible Tourism, revista stiintifica indexata in baze de date internationale.
Pe parcursul a 3 zile, incarcate cu dezbateri pe teme ce tin de domeniul turismului si sanatatii, practicieni, cercetatori, manageri in turism si sanatate, dar si autoritati publice, din tara si din strainatate au luat parte la prezentari de lucrari si studii internationale,  o parte dintre cei mai sus enumerati fiind chiar moderatori ai manifestarii stiintifice.

“In acest moment, ne confruntam cu un fenomen de turism medical care nu ne convine: ne pleaca romanii in afara sa se trateze, si resursele financiare pleaca odata cu ei, prin cheltuielile directe si prin fondurile deontate din bugetul Caselor de Asigurari de Sanatate”, a spus cu aceasta ocazie dr. Vasile Cepoi, consilier personal al prim-ministrului pe probleme de sanatate. Domnia sa a analizat consecintele adoptarii directivei europene in ceea ce priveste turismul de sanatate, subliniind necesitatea de a implementa un sistem de management al calitatii in unitatile ce deserves turismul de sanatate.

“In produsul turistic de sanatate, atractia o reprezinta actul medical, restul este infrastructura. Noi avem toate elementele necesare pentru turismul de sanatate, dar nu avem ceea ce le leaga si le pune in miscare”, a subliniat domnul Aurel Borsan, presedintele Fundatiei Amfiteatru.

Dr. Emilian Imbri a vorbit despre liberalizarea asigurarilor de sanatate si despre importanta promovarii de pachete complete de servicii, atat opentru cei care se trateaza, cat si pentru insotitorii lor.
Domnul Nicu Radulescu, presedintele Organizatiei Patronale a Turismului Balnear (OPTBR), a condus o discutie practica privind turismul balnear.
Prof. dr. Vasile Astarastoaie, presedintele Colegiului Medicilor din Romania, a atras atentia asupra liniei etice a relatiilor medic-pacient si tentatiei comercialului in Turismul de Sanatate si Turismul Medical, inevitabila intr-o societate a Consumului.

Tocmai din acest motiv, Turismul de Sanatate trebuie gandit si adaptat pe specificul local, imbinand cultura locala cu etica si justitia sociala pentru a crea un produs turistic sustenabil.

04A. Sinteza problemelor

– Directiva 2001/24/UE a Parlamentului European si a Consiliului di 9 martie 2009 privind aplicarea drepturilor pacientilor in cadrul asistentei medicale trans-frontalere, poate fi considerata o oportunitate pentru tara noastra dar, totodata si o posibila cale de transfer a resurselor nationale catre alte zone;

– potentialul natural nu este insotit de o politica adecvata in privinta investitiilor si dezvoltarii capitalului uman ;

– lipseste o viziune (inclusiv strategiile adecvate) asupra turismului de sanatate ;

– dezvoltarea imobiliara haotica pune in primejdie resursele si valorile importante ale domeniului ;

– sunt necesare adaptări legislative urgente (în domeniul turismului, sănătății, administrației publice, mediului etc);

– dezvoltarea parteneriatului public-privat este influentat in mod excesiv de factori politici si birocratici, lipseste un sistem de colaborare competitiva (de tipul sistemelor de turism local din tarile cu un turism dezvoltat) intre principalii actori publici si privati. Este necesar suportul activ din partea autoritatilor, prin depasirea abordarii fragmentare, rigide si intamplatoare;

– introducerea standardelor de calitate si a certificarilor necesare unei cat mai largi recunoasteri internationale devine o necesitate stingenta. Pana la obtinerea acreditarilor internationale standard, autoritatile de stat ar putea, pe baza unor criterii, sa certifice indeplinirea conditiilor de calitate pentru serviciile si unitatile inscrise in programul turismului de sanatate;

– dezvoltarea produselor de marketing pentru turismul de sanatate, impreuna cu dezvoltarea programelor de formare profesionala si a spiritului antreprenorial sunt solicitate de nevoile pietei turismului de sanatate, neacoperite cu specilisti si produse;

– crearea unei retele de lucru între operatorii din domeniul turismului de sanatate, iar prin organizațiile reprezentantive, precum Colegiul Medicilor din România , OPTBR si altele sa existe un dialog permanent cu autoritatile;

 

B. Rezultate obtinute:

– Coagularea unei expertize unice in privinta turismului de sanatate;

– Clarificari privind complexitatea conceptului de turism de sanatate. In cadrul Forumului International pentru Turismul de Sanatate au fost prezentate lucrari de referinta, care pun bazele abordarilor teoretice si practice ale acestui concept in tara noastra, realizandu-se acumularile necesare pentru a actualiza strategiile si progamele din domeniu, prin folosirea cunsotintelor si tendintelor europene si internationale la realitatile din Romania.

– Identificarea posibilitatilor de valorificare a potentialului antropic si natural al Roamniei, prin turismul de sanatate ;

– Identificarea barierelor si dezechilibrelor care afecteaza valorificarea optima a resuselor domeniului;

– Facilitarea comunicarii dintre principalii actor implicati in dezvoltarea acestui sector de activitate (autoritati si institutii publice, specialisti din domeniul medical, institute de cercetare, societati balneare, structuri si specialisti din turism etc.);

– Facilitarea accesului participantilor la expertiza internationala prin prezentarea de lucrari si studii de caz, si exemple de bune practici.
3. Produse ale evenimentului.

– Brosura de abstracte a forumului (Abstract proceedings) – contine un numar de 16 lucrari inscrise in cadrul evenimentului (majoritatea din mediul international);

– Editie speciala a International Journal for Responsible Tourism – Perspectives on Health Tourism. Editia va fi publicata cu ISSN si deasemeni indexata in cadrul bazelor de date internationale: RePeC Ideas, EconPapers si Index Copernicus. In cadrul editiei special a IJRT au fost publicate lucrarile selectate din cadrul celor 16 acceptate spre prezentare in cadrul evenimentului. Lucrarile sunt publicate in varianta full paper.

 

Toate produsele evenimentului vor fi disponibile celor interesati pe site-urile:

www.turismuldesanatate.ro si www.amphitheatreconferences.gm.ro.
Brosura si IJRT, datorita profilului de indexare international, sunt disponibile in limba engleza, iar prezentarile vor fi disponibile in limba oficiala a forumului – limba romana.
C. Propuneri

– Continuarea programului initiat de Colegiul Medicilor din Romania si Fundatia Amfiteatru in domeniul turismului de sanatate vizeaza in primul rand crearea unei platforme de informare, instruire si comunicare pe tematica turismului de sanatate prin dezvoltarea site-ului www.turismuldesanatate.ro.

Aici toti cei interesati vor regasi articole de specialitate, cele mai recente informatii in dominiu, editiile IJRT precum si alte resurse in format electronic;

– Organizarea Conferintei Nationale pentru Turismul de Sanatate – Mangalia 24 – 26 mai 2013;

– Organizarea Congresului International pentru Turismul de Sanatate – Iasi – 27 – 29 septembrie 2013 (editia III – congresul fiind continuarea forumului);

– Consituirea unui grup de lucru pentru elaborarea strategiei turismului de sanatate. Avand in vedere necesitatea unei aboradari multisectoriale, cu participarea mai multor autoritati publice centrale si locale, se considera util ca acest grup de lucru sa fie coordonat de un demnitar din cadrul guvernului (consilierul de stat al primului ministru pe probleme de sanatate);

– Activarea comitetului interministerial pentru turism si asumarea unei agende concrete cu problemele turismului de sanatate;

– Continuarea procesului de omologare prin HG a statiunilor turistice care detin factori naturali de cura ca statiuni turistice balneare conform legislatiei in vigoare

Download RAPORTUL STIINTIFIC

Download VOLUM ABSTRACTE

01„Turismul de sanatate in contextul directivei 24/2011/UE a Parlamentului European si Consiliului” Autor: Dr. Vasile Cepoi – Consilier de stat, Cancelaria Prim – Ministrului; – download
“Turismul de sanatate in Romania. Dezbatere si analiza a stadiului de dezvoltare al domeniului si la problemele cu care acesta se confrunta” Autor: Prof. Laviniu Munteanu;
“Liberalizarea si internationalizarea asigurarilor de sanatate” Autor: Dr. Emilian Imbri;
“Transferul tehnologic si Turismul medical” Autori: Prof. Dr. Vasile Astarastoae – Colegiul Medicilor din Romania, Liviu Oprea – Centrul de Etica si Politici de Sanatate; – download
“Oportunitati si bariere in dezvoltarea turismului balnear din Romania” Autor: Nicu Radulescu – Organizatia Patronala a Turismului Balnear din Romania; – download
“Statiunea Balnearã – importanţa cercetãrii factorilor naturali terapeutici” Autori: Dr. biol. Constantin Munteanu, Conf. Dr. Delia Cintezã, Dr. Horia Lãzãrescu – Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie; – download
“Mangalia – destinatie durabila a turismului de sanatate in Romania” Autor: Laura Condur – Sanatoriul Balnear Mangalia; – download
“The Relationships and Roles of Medical Tourism Components”  Autor: Taegyou Ko – Hallym University, Coreea de Sud; – download
“Locul si rolul INRMFB in turismul balnear din Romania” Autori: Lucian Mirescu, Frone Vasile  – Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie.

02
Studii prezentate in cadrul FITS, editia a II-a:

“Health insurance system in Tunisia” Autor: Herman Balilo – Universitatea din Tunis, Tunisia;
“Patient management and health tourism” Autor: Jacques Lundja, Jonathan Ngoy – RF Children, Congo;
“Global health knowledge”, Autor: Abdolreza Jaberi Aghdam – Universitatea din Teheran, Iran;
“Voluntourism and health tourism”, Autor: Jacques Lundja – R&D Institute, Congo;
“Impact of Organizational Culture on Employee performance”, Autor: Ahmed Raza, Sakhawat Mehmood & Kamran Sajjid –  Riphah International Univesity Islamabad, Pakistan;
“Efficiency Measurement amongst Medical Tourism Service Providers in India”, Autor: Bikash Ranjan Debataa, Bhaswati Patnaikb,S.S. Mahapatrac and Sreekumard – National Institute of Technology, India;
“Estonia and health tourism”, Autor: Nyombi Kevine, Longo Bienvenue, Patrick Folo – Lechuga Institute of Health, Estonia;
“Tourism marketing strategies in Australia and New Zeeland”, Autor: Lupiti Kilozo – MWC Institute, Nigeria;
“Public – private partnership – A development alternative for health tourism” Autor: Lect. Marilena Bogheanu – Universitatea din Craiova.

 

DOWNLOAD PREZENTARE STUDII

 

ajtr_bigSambata, 12 ianuarie 2013 a avut loc cea de-a 20-a editie a traditionalei Gale a Premiilor Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism din Romania, organizata de Asociatia Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism din România (AJTR) in parteneriat cu Primaria Hurezu.

Evenimentul ce a avut loc in localitatea turistica Horezu, judetul Valcea, pentru a patra oara consecutiv, a avut ca principal scop recompensarea activitatii jurnalistilor, scriitorilor, fotografilor, universitarilor si managerilor din turism.

Pe lista castigatorilor s-a aflat si revista Vacante&Calatorii, care a primit premiul “Calator in tara mea” pentru recunoasterea contributiei deosebite la promovarea conceptului de “Turism Responsabil” si a imaginii Romaniei.

Abordarea din perspectiva turismului responsabil se refera la orice forma de turism care raspunde nevoilor de calatorie si petrecere a timpului liber creand experiente unice, intr-o maniera care sa aiba un impact pozitiv atat asupra mediului inconjurator, cat si mai ales asupra specificului comunitatilor locale, prin protejarea si conservarea ecosistemelor si identitatilor culturale din zonele respective si generarea, in acelasi timp, de venituri si locuri de munca pentru aceste comunitati.

Lista completa a celor care au fost recompensati in cadrul Galei Premiilor Asociatiei Jurnalistilor si Scriitorilor de Turism din Romania poate fi gasita pe site-ul oficial: http://www.presadeturism.ro/

Incepand cu cea de-a doua editie, Forumul pentru Turismul de Sanatate devine international!

Ca urmare a interesului crescut manifestat de persoanele din mediul international, Forumul pentru Turismul de Sanatate devine o manifestare stiintifica dezvoltata la nivel mondial.

Forumul International pentru Turismul de Sanatate, eveniment organizat la initiativa Fundatiei Amfiteatru si a Colegiului Medicilor din Romania, va avea loc in perioada 25 – 27 ianuarie 2013, la Iasi.

Forumul International pentru Turismul de Sanatate isi propune sa continue demersul inceput in urma cu un an, si anume crearea unei platforme de comunicare intre expertii din domeniul turistic si cel de sanatate, in vederea identificarii principalelor resurse specifice pentru aceasta forma de turism atat in Romania, cat si in intreaga lume, dar si a integrarii turismului de sanatate intr-un sistem coerent de dezvoltare.

Pornind de la impactul primei editii a Forumului International pentru Turismul de Sanatate ne propunem ca, in cadrul celei de-a doua editii, sa acordam o atentie sporita dezvoltarii turismului de sanatate.

Printre subiectele abordate se numara liberalizarea sistemului de asigurari de sanatate, managementul pacientilor internationali precum si principalele strategii de marketing din domeniu.

Organizatorii invita toate persoanele interesate sa trimita rezumatul lucrarii insotit de titlul acesteia, numele si prenumele autorului, afilierea universitara sau academica, titluri stiintifice etc.

Data limita de primire a rezumatelor este 20 decembrie 2012.

Informatii suplimentare pot fi gasite pe sitesau pot fi oferite la sediul Fundatiei Amfiteatru.

 

DESCARCATI DOCUMENTELE PENTRU PARTICIPARE:

Invitatie

Oferta

Formular de inscriere

Call for papers

 

Turismul a fost mult timp recunoscut drept o strategie de dezvoltare economică care aduce venituri, de aceea, fiind considerată drept una dintre industriile cu cea mai rapidă creştere din lume, numeroase comunităţi caută modalităţi de a stabili relaţii comerciale în această vastă şi productivă industrie pentru a capta beneficiile economice de dezvoltare pentru comunitatea locală.

Ca şi în alte domenii ale vieţii sociale, protecţia dreptului la sănătatea individului şi a societăţii în ansamblul ei constituie o prioritate naţională, de aceea, în acest context, se remarcă prezenţa fenomenului turismului medical care are un impact enorm nu numai pentru pacient, ci şi asupra societăţii datorită implicaţiilor economico-sociale asupra mediului de afaceri, precum şi asupra sectoarelor medicale.
Astăzi, bolile sunt parte a existenţei tuturor, cu toate acestea, individul încă nu a acceptat înfrângerea şi a eliminat barierele către o viaţă sănătoasă, iar în această căutare de existenţă, distanta este un obstacol mic, mai ales când modernitatea pune la dispoziţe atâtea facilităţi.
Acest aspect a fost susţinut de agenţiile de turism şi de mass-media care descria practica de a călători dincolo de graniţele internaţionale pentru a obţine de îngrijire a sănătăţii drept un mod inedit unde, datorită disponibilităţii şi a tehnicii medicale moderne, nevoia se îmbină armonios cu relaxarea. Toate aceste elemente au reuşit să adauge atât de multă credibilitate acestui fenomen încât astăzi, viitorul turismului medical arată din ce în ce mai promiţător, unele ţări înregistrând în urma practicării acestei forme de turism o creştere anuală de 30%; asta înseamnă că turismul medical este cu siguranţă o parte din nivelul următor al globalizării.

A îngriji viaţa şi sănătatea semenilor înseamnă pentru sistem că şi-a însuşit o poziţie morală imparţială, principii etice înalte care se traduc prin fapte la nivel comunitar, subliniind astfel inviolabilitatea vieţii şi responsabilitatea fiecărui om faţă de viaţa celor din jur, dar şi faţă de propria sa viaţă, iar îndatorirea întregului personal este de a veghea permanent la viaţa semenilor în orice stadiu al ei, respectând principiile bioetice ale îngrijirii bolnavilor în spiritul respectării demnităţii umane şi îndatoririi tuturor membrilor unei comunităţi.

Un astfel de exemplu îl constituie Singapore, un hub de turism medical aflat în curs de dezvoltare, care, în încercarea de a atrage turişti din diferite ţări, se instruieşte continuu pentru a asigura cele mai ridicate standarde de îngrijire în sectorul sănătăţii.

În prezent, turismul medical în Asia constituie 12, 7 % din exporturile turismului din întreaga lume, liderii de piaţă fiind Singapore, Thailanda şi India.

La prima vedere, Singapore se descrie ca fiind un oraş dinamic, amplasat strategic, cu o infrastructură excelentă, bogat în contrast şi culoare, a reuşit să devină o destinaţie nu doar pentru mediul de afaceri şi de agrement, ci şi pentru segmentul medical care oferă preţuri accesibile şi condiţii de siguranţă.

Construit pe o moştenire de excelenţă, siguranţă şi încredere, Singapore a parcurs un drum lung până a devenit lider în serviciile de asistenţă medicală din regiune, reuşind să adune medici instruiţi la cele mai bune centre, cu ajutorul cărora a putut să dobândească la nivel mondial reputaţia de hub-ul medical bazat pe cercetare fundamentală şi clinică cu cea mai rapidă creştere din lume.

Singapore dispune 14 de spitale publice şi centre de specialitate – în sectorul public, oferind îngrijire pentru 80% dintre pacienţii rezidenţi. Dispune, de asemenea, de 16 spitale private şi un număr considerabil de clinici aflate tot în sistem privat, fiecare unitate medicală considerabilă fiind acreditată JCI. Aceste spitale şi centre de specialitate efectuează diverse cercetări şi expertize pentru stimularea cercetării biomedicale şi pentru a dezvolta noi tratamente.

Segmentul de pacienţi care aleg ca destinaţie Singapore vin pentru o întreagă gamă de îngrijiri medicale – de la screening-ul de sănătate şi servicii de wellness la îngrijiri de specialitate cum ar fi proceduri chirurgicale, cardiologie, neurologie, obstetrică – ginecologie, oncologie, oftalmologie, transplant de organe, ortopedie şi pediatrie; sectorul medical din Singapore excelează în domenii precum cardiologie, oftalmologie şi oncologie.

Turiştii care aleg ca destinaţie Singapore sunt dispuşi să plătească preţuri ridicate şi preferă secţiile de clasa A, datorită procedurilor mai complexe. Mai mult, străinii sunt loiali medicului lor şi revin pentru consultări ulterioare.

Îngrijirea sănătăţii este un domeniu în care Singapore poate excela datorită potenţialului tehno-economic pe care îl deţine – oraşul este situat pe rutele aeriene şi maritime, lângă marile pieţe din Indonezia, India, Asia de Nord si Orientul Mijlociu.  Pe lângă aceste coordonate, un punct în plus îl constituie atât experienţa în domeniul turismului, faptul că facilităţile sale nu sunt afectate de conflicte sociale dar mai ales reuşita profesională din sectorul medical din ultimele decenii care a înregistrat progrese semnificative, punând la punct noi metode de investigaţii şi tratament al căror efect final este creşterea speranţei de viaţă a pacienţilor.

Este incontestabil faptul că în problemele de sănătate, relaţia dintre om şi mediu este foarte strânsă deoarece, pentru a-şi menţine sănătatea, organismul are nevoie de anumite condiţii optime de mediu şi de satisfacerea unor anumite nevoi fundamentale, dar mai ales de informaţie.

Un stil de viaţă sănătos este unul dintre principiile specifice societăţii democratice în care se respectă normele morale, regulile sociale şi principiul egalităţii conform căruia toţi oamenii sunt egali în drepturi şi demnitate; turismul de sănătate este una dintre realizările reformei sănătate care promovează acest concept a omului sănătos care are ca scop nu numai identificarea şi tratarea unor anumite boli, ci şi îmbunătăirea calităţii vieţi.

Despre punctele tari şi punctele slabe ale României în ceea ce priveşte turismul de sănătate am stat de vorbă cu dr. Emil Imbri, consilier în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Turismuldesanatate.ro: În ce stadiu se găsește turismul de sănătate în România?
Turismul de sănătate în România este la început de drum – el există, se dezvoltă pe anumite zone, timid, nu avem a ne lăuda cu mulți turiști care să vină la noi pentru astfel de servicii, însă, din date furnizate de ANAT, acum un an-doi au fost peste 60.000 de persoane care au venit în țara noastră pentru turismul de sănătate. Bineînțeles că datele sunt incomplete, pentru că nu toți turiștii spun pentru ce vin. Dar se pare că 250 milioane de euro ar fi intrat pe zona aceasta. Potențial există, și curiozitate și solicitare pentru România există.
Proiectul este însă la început pentru că a fost lăsat să se desfășoare la libera opțiune a celor care doresc să ofere servicii în acest sector și a celor care au încredere să vină. Nu este nimic organizat și nici susținut de către instituțiile Statului. Am ajuns la o fază în care instituțiile Statului și Guvernul au conștientizat faptul că zona aceasta ar putea să aducă venituri – se fac estimări și am putea ajunge la 3-4% din PIB cu turismul de sănătate. Este, cred eu, un procent credibil. Pentru că în țările cu tradiție în acest domeniu, cum sunt Ungaria, Turcia, apoi cele mai îndepărtate – Malaysia, Indonezia, India, culmea, turismul de sănătate aduce mult peste 7% din PIB.

Ce fel de turism de sănătate ar avea de oferit România ?
Practic, considerăm că și noi am putea să ne dezvoltăm pe toată zona. Noi avem turismul de recuperare și de întreținere, care acum funcționează mai degrabă ca turism intern – foarte puțini turiști vin de afară pentru turismul balnear. Și am putea dezvolta o zonă care este total neexploatată, și anume turismul medical: stomatologia, oftalmologia, chirurgia plastică, chirurgia cardiacă intervenționistă, cu protezarea cardiacă și ortopedică, nu excludem nici varianta de fertilizare in vitro.
România beneficiază de factori naturali de cură recunoscuți în primul rând istoric și, mai nou, de reevaluarea făcută de către Institutul de Balneologie, o reevaluare a resurselor naturale atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere al calităților terapeutice. Am început să omologăm deja stațiunile turistice care au factori naturali de cură și avem un prim un grup de zece stațiuni care, prin hotărâre de Guvern, au devenit stațiuni turistice balneare. Şi mai este un grup de zece stațiuni pe care sperăm să le putem promova la fel până la sfârșitul acestui an. Prin această acțiune noi omologăm niște localități și certificăm oficial, la nivel de Stat, faptul că, în aceste stațiuni, factorii naturali de cură au calități terapeutice.

Deci ele funcționau și până acum, dar nu era oficializată această calitate a lor.
Da. În România avem peste 120 de localități cu resurse naturale cu proprietăți terapeutice, din acestea cam 40 sunt stațiuni turistice de interes național și vreo 80 stațiuni turistice de interes local. Subliniez că din acestea mai mult de 25 sunt localități recunoscute istoric ca stațiuni terapeutice, din perioada romană și promovate în perioada regală, dar și în perioada comunistă, iar turiștii veneau în număr mare. Practic, lumea te uită dacă nu promovezi continuu aceste lucruri și dacă nu arăți din când în când că resursele respective și-au păstrat calitățile. La noi o problemă acum este lipsa de credibilitate. Faptul că oferim servicii în zone cu condiții nu foarte bune, la prețuri mici, pune semne de întrebare. Trebuie să ieși în exterior cu o ofertă credibilă. Ca să o faci credibilă, trebuie să o susții prin instituțiile statului, să poți spune că Institutul de Balneologie, care este acreditat, singurul din România care face astfel de analize și care este un institut vechi și recunoscut internațional, certifică aceste calități. Ca să fii și mai credibil, ar fi normal ca, printr-o acțiune tot instituțională, organisme din afară să-ți facă aceste analize și să le compare cu rezultatele lor, să le confirme.

Un fel de audit internațional.
Exact, iar cu aceste rezultate ale laboratoarelor europene, acceptate și recunoscute internaţional, noi putem să arătăm țărilor din jur că ceea ce le vindem noi este este real. Apoi, trebuie să vii cu niște studii clinice – înainte, în fiecare localitate balneară, fiecare pacient venea cu investigații făcute, se nota starea de sănătate, suferințele prezente, istoricul medical, iar la finalul curei, care durează 18 zile, se mai făcea o evaluare și se notau pe fișe rezultatele, obiective și subiective. Pe baza acestor fișe se făcea o sinteză și se spunea că în stațiunea cutare, într-un an de zile, atâția turiști au venit la tratament, un număr X au plecat remontați, cu o îmbunătățire a rezultatelor analizelor uzuale care se fac pentru afecțiunea respectivă. Și atunci puteai să ieși cu o statistică. Aceste lucruri trebuie făcute de o instituție, iar această instituție este Ministerul Sănătății prin Institutul de Balneofizioterapie.
După care trebuie să vii cu o ofertă de unități în care aparatura și personalul sunt certificate și acreditate. Trebuie să poți să spui că acolo lucrează medici și asistenți care sunt toți profesioniști, că au studiile necesare, experiență în domeniu, ca să dai certitudinea celor care vin aici că nu vin pe mâna unor persoane neinstruite sau medici de abia ieșiți de pe porțile facultății. În plus, aparatura medicală importată cu care sunt dotate trebuie să aibă avizele Uniunii Europene, să fie cumpărată pe baza unor certificări de calitate. De altfel, în România există organisme de certificare a aparaturii medicale – astfel de certificări îți asigură securitatea în timpul manvrelor terapeutice – ca să dau un exemplu, nu riști să fii electrocutat.

Și condițiile hoteliere trebuie să îndeplinească anumite standarde.
Să știți că, în bună parte, condițiile hoteliere s-au reglat: îmi vine în minte tot timpul stațiunea Băile Felix, cu hotel de patru stele, cu bază de tratament modernă, Sovata cu lanț hotelier, Danubius, recunoscut și la Londra, și în Ungaria.

Aceste îmbunătățiri sunt făcute din fondurile statului sau din fonduri europene?
Atât din fonduri europene, cât și investiții făcute de stat. Apoi, cabinetele medicale trebuie să aibă autorizație de funcționare din partea Ministerului Sănătății și Colegiului Medicilor. Mai sunt încă multe alte obiective pe care trebuie să le atingi. În final trebuie să oferi un pachet de servicii complet, ceea ce nu au multe țări. Asta înseamnă că pe recuperare și pe tratament balnear să se specifice și să se amintească un fapt dovedit științific și recunoscut și de Organizația Mondială a Sănătății: că în România există aproape toate resursele naturale la un loc – și aici vorbim de aer, nămoluri, mofete, ape termale reci și calde, saline, toată gama posibilă de tratamente. Puține țări au toți acești factori la un loc. Sunt 12 grupe de afecțiuni recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății care pot fi tratate sau pot fi prevenite prin acești factori naturali și care se pot, deci, trata în România. Acestea sunt atuuri extraordinare.

 

“În România există aproape toate resursele naturale la un loc”
Noi trebuie să mergem şi pe ideea că în România există medici de vârf, recunoscuți internațional și că există clinici, în special private, care pot oferi servicii cu tehnologie recunoscută ca fiind tehnologie de vârf. Că avem niște prețuri mici față de cele practicate afară – acest lucru vine din faptul că nu poți să crești prețurile într-o țară cu un PIB scăzut, în care puterea de cumpărare a serviciilor medicale este mică, nu poți să faci o diferență foarte mare între prețurile pe care le oferi celor din țară și cele pe care le oferi celor de afară. Oferta prez în fara țării treb să conțină costurile reale ale servicii precum și un mod traspare de calculare a acestora.
Deci, sigur că România este tentantă, prin preţuri, prin faptul că nu există liste de așteptare. Punctul slab însă este garantarea acestor servicii. Față de alte servicii, la cele medicale, riscul unui malpraxis sau al unei manevre greșite este destul de mare. Și aici trebuie mers pe minimalizarea riscului pentru pacient. Nicăieri actul medical nu este lipsit de risc, dar faptul că accidentele și insuccesele sunt puține ar putea fi dovedit printr-un istoric al clinicii: atâtea persoane s-au operat la noi, atâția au fost nemulțumiți.

Deci lucrurile acestea se cunosc, toți cei care au aceste pârghii în mâini le știu, ce ar trebui făcut în continuare?
Practic, vom trece de la o fază în care s-a semnat un Protocol între instituții de stat în vederea susținerii tursimului de sănătate, fază în care reprezentanții acestor instituții s-au mai întâlnit și au stabilit linii și direcții de acțiune, iar în momentul acesta putem trece la o altă fază, în care ar trebui semnat un Memorandum de către instituții, prin care acestea să fie responsabilizate , să se stabilească obiective și termene. Cred că Ministerul Sănătății ar fi cel mai în măsură să inițieze un Memorandum de acest gen, care să fie discutat în Guvern. Un obiectiv important ar fi realizarea unui Centru Național de Informații pentru Turismul de Sănătate.

În ce ar consta acest Centru?
Ar fi ceea ce este acum un Centru de Informații Turistice, însă cu un bagaj de informații mult mai larg și din mai multe zone: turism, posibilităţi de acces, oferte medicale, preţuri, alte servicii turistice, oferte opționale de turism. Ar fi o bază de date online în care orice persoană interesată poate primi răspunsuri: vreau să-mi fac un tratament de recuperare, vreau operaţii estetice, un tratament la dinţi – unde să mă informez dacă România are aşa ceva şi, dacă are, ce şi unde are? Şi obligatoriu va avea un site cu informaţii a cătror veridicitate este garantată de instituţiile statului care au semnat Memorandumul. Acest proiect este avut în vedere pentru anul 2013, pe lângă activităţile de certificare de care vă spuneam.

Este un proiect amplu.
Este un proiect complet. În Ungaria, statul a investit pentru dezvoltarea unei rețele de cabinete medicale stomatologice dotate cu aparatură de vârf şi care, practic, în momentul de faţă, opresc o mare parte din turiștii care doresc să acceseze servicii stomatologice. Unii ajung şi în România, avem şi noi clinici stomatologice foarte bine dezvoltate. Ungaria a mai avut un proiect, în care autoritățile au hotărât că, timp de 12 ani, investesc în turismul balnear. Au aceleaşi resurse ca şi noi, stau pe aceleaşi rezerve de ape termale (zona Arad-Oradea). Ei au dezvoltat reţeaua de recuperare cu baze de tratament, cu wellness şi spa-uri, cu condiţii deosebite, cu posibilităţi de distracţie, cazare la nivel de lux. Şi noi, cu aceleași resurse de ape termale, ne uităm dincolo şi ne petrecem weekendurile în bazele lor de tratament. Finanţarea a mers constant, au dezvoltat infrastructura şi au dat posibilitatea privatului să se dezvolte în zona respectivă, au dat credibilitate prin aceste investiţii constante. Suntem departe, dar nu este exclus să facem şi noi aşa ceva. De aceea este un proiect atât de vast, la care obligatoriu trebuie să înceapă să colaboreze structurile de care vă vorbeam:  Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Educației, Colegiul Medicilor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate. La Educaţie sunt bazele şi clinicile de tratament universitare care, în momentul de faţă, conform legislației, nu pot să ofere servicii contra cost. O ușoară armonizare a legislației, care este un alt obiectiv important, ar trebui să dea posibilitatea acestor clinici, care sunt dotate extraordinar, să poată să deschidă un circuit separat, care să nu influenţeze negativ procesul de învățământ. Profesioniştii să poată lucra cu un program bine stabilit în aceste clinici pentru a oferi servicii contra cost și turiștilor din afara țării. De asemenea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar trebui să colaboreze cu Casele Europene de Sănătate, devenind practic tot un garant – dacă ai contract cu Casa din România, înseamnă că ai îndeplinit nişte condiţii, care pot fi acceptate la un anumit nivel şi dincolo. Ar putea fi o decontare a serviciilor în regim de reciprocitate, pentru că şi mulţi români pleacă în afară, şi obțin servicii pe care CNAS le decontează conform legislației actuale.

În noiembrie-decembrie 2013 intră în vigoare directivele Uniunii Europene care se referă la asistenţa medicală transfrontalieră.
Pe lângă inațiativele mai sus aminitite, un rol important de credibilizare a turismului de sănptate românesc îl au și Colegiul Medicilor și organizațiile patronale din România, OPTBR-ul, Asociația Primarilor din Stațiunile Turistice, ANAT-ul. În momentul de faţă, firmele noastre de turism mai degrabă duc afară, decât aduc în ţară turişti, pentru că nu cum să demonstreze că au unde să-i aducă. Trebuie să intervină relaţionarea cu firme internaţionale de renume: TUI-ul, de exemplu, are un departament de sănătate, “TUI vital”, care se ocupă strict de turismul de sănătate şi care are pretenții foarte clare vizavi de locaţia pe care o recomandă. Ar mai trebui să ne gândim la înființarea unei asociații a orașelor balneare din România care ar putea stabili colaborări cu Asociația Orașelor Termale din Franța, din Italia. Cu statutul de staţiune balneară omologat prin hotărâre de Guvern s-ar putea obține un punctaj mai mare la depunerea proiectelor din fonduri europene și administrația locală ar putea benfecia de un ajutor real pt dezvoltarea urbei.
Pentru a fi acreditată ca staţiune balneară, o stațiune trebuie să aibă o infrastructură, căi de acces – tren sau aeroport -, să aibă hoteluri, nu doar pensiuni, să aibă minimum o bază de tratament acreditată de Institutul de Balneologie. Sunt țări care nu au resurse și pentru care SPA-urile sunt locomotiva şi acolo, cu mare zgârcenie, oferă acces şi la resurse natuirale, majoritatea fiind produse pe care le importă. În aceste zone, spa-urile devin loxomotiva, atrag un număr mare de turiști. La noi locomotiva ar trebui să fie această bogăţie de resurse naturale şi la care obligatoriu trebuie să lipeşti un SPA – pentru că sunt persoane care îşi pot permite să plătească pentru wellness și pentru întreținere. Apoi, avem branduri renumite în lume, avem brandul Ana Aslan, avem un Institut Național de Medicină Alternativă care nu este folosit – noi când auzim de acupunctură râdem, când de fapt ar trebui să vină că completeze această ofertă. În final, putem spune că beneficiem de foarte multe posibilități de tratament din care putem face un pachet complet și complex.

Ce ar putea să facă pe cont propriu autorităţile locale sau medicii din cabinete pentru a-şi creşte numărul de clienţi din afară, înainte de crearea acestei structuri organizatorice la nivel naţional?
Ce au făcut și până acum, dar noi considerăm că printr-un program bine gândit, cu ajutorul instituțiilor,  noi îi putem să ajuta să crească adresabilitatea spre această zonă.

Pe 23-25 ianuarie 2013 va avea loc Forumul Naţional pentru Turismul de Sănătate, ediţia a II-a, la care sperăm să participe reprezentanţii instituţiilor cu rol concret în dezvoltarea turismului de sănătate, pentru a face o analiză lucidă a sistemului și a potențialului.

 

Mariana Minea

Prima revistă ştiinţifică din România dedicată turismului responsabil a fost lansată astăzi în cadrul Programului “Amfiteatrul pentru Turismul Responsabil”.
International Journal of Responsible Tourism este o publicaţie care îşi propune ca prin lucrările cu o puternică notă ştiinţifică, să contribuie la o mai bună înțelegere a conceptului de turism responsabil, dar și a implicațiilor ce rezultă din urmarea principiilor acestei abordări pentru societatea românească şi nu numai.

Publicaţia se adresează atât cercetătorilor din domeniul turismului, cât şi celor care activează în acest sector, IJRT reafirmând necesitatea cumulării aspectelor teoretice cu cele practice şi manageriale.
Lucrările pentru următoarea ediţie pot fi trimise pe mail la adresa office@fundatia-amfiteatru.ro până la data de 20 ianuarie 2012.

Mai multe detalii găsiţi pe site-ul www.turismulresponsabil.ro.