Turismul de sanatate din perspectiva geografica si multidisciplinara

Drd. Iulia Scarlat – Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti
Prof. univ. Dr. Liliana Dumitrache – Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti

Inca dinainte sa fie cunoscut ca atare, turismul de sanatate era practicat de catre oameni, in principal prin valorificarea resurselor naturale de izvoare de ape termale si minerale sau namoluri cu diferite proprietati chimice ce aveau consecinte benefice asupra sanatatii. Scopul lucrarii este de a oferi o perspectiva asupra evolutiei fenomenului si directiei de dezvoltare luand in considerare intersanjabilitatea turismului de sanatate si legaturile cu alte domenii adiacente, precum geografia, medicina, psihologia, etc. Daca in trecut dobandirea sanatatii fizice, corporale era principala motivatie a turistului, azi putem vorbi despre o industrie mult mai dezvoltata si ramificata care inglobeaza diferite posibilitati de oferte de servicii si tratamente ce deservesc atat fizicul cat si psihicul si spiritul. Autorii isi propun sa analizeze studiile si cercetarea efectuate pana in prezent in domeniul turismului de sanatate, evaluand starea actuala a acestuia, potentialul turistic al Romaniei si posibilitatile de dezvoltare. Lucrarea de fata pune accentul pe analiza formelor turismului de sanatate, caracteristicile si tipologiile ce se evidentiaza, pornind de la scara globala, ajungand la nivel european si in final la nivel national.

Moinesti – statiune turistica, un proiect ambitios al municipalitatii

 Ing. Viorel Ilie, Dr. Adrian Cotirlet, Viorel Costea, Dr. Iulian Pavel

Pentru municipiul Moinesti, situat in nord-vestul Judetului Bacau, exista dovezi ale existentei sale inca din preistorie, acum sapte mii de ani, insa este atestat documentar in 1437. Localitatea prezinta un potential turistic inca insuficient valorificat, inclusiv in domeniul turismului de sanatate.
Municipalitatea a demarat in ultimii ani ample proiecte de reabilitare a principalelor obiective turistice, precum si de promovare a potentialului turistic al zonei, principala sursa de finantate fiind accesarea fondurilor europene. Cele mai importante obiective turistice sunt legate de existenta unei culturi precucuteniene, de personalitati marcante ce provin din zona, respectiv initiatorul miscarii dadaiste, Tristan Tzara si de dovezile care atesta prima exploatare petroliera din lume pe aceste meleaguri, de datinile si traditiile stravechi, de vecinatatea cu alte statiuni turistice precum Targu Ocna si Slanic Moldova.
Dezvoltarea turismul de sanatate in Municipiul Moinesti se bazeaza pe existenta izvoarelor minerale in Parcul Bai (al carui proiect de reamenajare/reabilitare este in plina desfasurare), pe finalizarea lucrarilor la hotelul ce va fi dotat cu o baza de tratament balnear si, nu in ultimul rand, pe serviciile medicale oferite de Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti, unitate medicala multidisciplinara si multifunctionala ce asigura asistenta medicala moinestenilor si persoanelor provenind din alte judete si din zone ce nu sunt deservite in mod traditional de spital.
In concluzie, dezvoltarea turismul de sanatate din Moinesti face parte dintr-un plan integrat al municipalitatii ce cuprinde modernizarea si promovarea potentialului turistic al zonei ce se va finaliza cu acordarea statutului de statiune turistica.

Balneoterapia in Romania
– Prezent si viitor –

Dr. Elena Valentina Ionescu (foto dreapta)
Sanatoriul Balnear si de Recuperare Techirghiol

Romania detine 30% din resursele balneare ale Europei. Resursele constau in: climatul foarte variat, ape minerale utilizabile in cura interna sau in bazine pentru cura externa, namolurile terapeutice, gaze, saline.
Locul ocupat de resursele naturale in mentinerea sanatatii este in prevenirea, recuperarea si tratarea afectiunilor pentru intreaga populatie, atat segmentul activ, cat si varstnicii si mai ales copiii.
In Romania existau in 2009, 160 de unitati din care sunt inregistrate la Ministerul Turismului 100 de unitati dupa acreditarea data de Institutul National de Reabilitare si Medicina Fizica pentru utilizarea factorilor balneari. Multe din acest unitati functioneaza in regim sezonier. Infrastructura din statiuni consta in cladiri din secolul XIX, de la sfarsitul secolului XX, sau cladiri noi, moderne. 80% din patrimoniu este privat si doar 20% este in proprietatea Ministerului Sanatatii, sau a Caselor de Pensii. Situatia actuala cuprinde cladiri vechi, aparatura sau facilitati invechite care nu mai corespund cerintelor actuale.
O cura moderna include nu numai aparatura medicala de inalta performanta, personal foarte bine pregatit profesional si o cazare in spatii corespunzatoare ci ar trebui sa includa o dieta corespunzatoare, pozitionare deosebita in natura, parcuri, terenuri sportive, posibilitati multiple de odihna si relaxare. De asemenea ar trebui ca un complex modern sa poata prezenta traditia locala, obiceiuri alimentare din regiune, festivaluri locale, expozitii, vernisaje. Ar fi benefica si necesara o gama de produse cosmetice bazata pe factorul terapeutic local. Pentru reabilitarea balneoterapiei este necesara vointa si implicarea tuturor factorilor de decizie politici si profesionali.

Turismul medical si influentele economice si sociale

  1. S-a punctat necesitatea crearii unui sistem la care sa contribuie toti actorii implicati pentru ca tara nostra sa scoata oferte atractive pe piata externa 
  2. Pentru dezvoltarea turismului de sanatate si a turismului medical s-a convenit ca este necesar ca resursele naturale ale Romaniei sa fie corelate cu resursele umane. 
  3. S-a atras atentia ca in acest moment acoperirea statiunilor balneare din tara noastra poate fi facuta doar cu specialisti, iar in prezent exista un deficit de personal in acest segment in tara noastra.
  4. S-a pus in discutie problema organizatorica – cauzele identificate fiind lipsa promovarii a principalilor furnizori de servicii pentru turismul de sanatate atat in tara cat si in afara granitelor si lipsa increderii populatiei in sistemul de sanatate.

Turismul Balnear Romanesc

  1. A fost accentuata importanta parteneriatelor de tip public-public cu primariile statiunilor unde exista clinici specializate pentru turismul de sanatate si a celor de tip public-privat. 
  2. A fost subliniata preocuparea pentru obtinerea siglelor recunoscute in UE precum EUROSPA, EUROSPAMED, EUROSPAWELNESS. 
  3. S-a pus problema contractului de munca cu medicii, intr-o statiune balneo-climaterica si pe sunt cursurile de formare profesionala pentru medicii pe specializarea balneo.
  4. S-a subliniat faptul ca pentru dezvoltarea turismului de sanatate in tara noastra trebuie avute in vedere doua programe importante: calitate in sanatate si antreprenoriat in turism.

Marketingul Turismului de Sanatate

  1. S-a concluzionat ca produsele balneo trebuie sa se prezinte pe piata externa prin standuri bine facute, iar turistul strain trebuie atras de o tema in vanzarea produselor turistice. 
  2. Promovarea imaginii Romaniei trebuie sa fie facuta prin traditii, obiceiuri, gastronomie locala. 
  3. S-a pus accent pe valoarea actului medical, pe consistenta acestuia, iar punerea in legatura a tour-operatorilor cu cadrele medicale reprezinta o conditie pentru turismul de sanatate.
  4. S-a propus ca taxa hoteliera sa intre in bugetul de promovare al turismului dupa modelul Croatiei.

Putini stiu ca primele forme de turism au avut ca obiectiv principal cresterea imunitatii organismului, vindecarea si in general preocuparea pentru sanatatea organismului. Prima inregistarare istorica a turismului de sanatate dateaza de mai bine de 2000 de ani, atunci cand primii pelerini calatoreau din jurul Mediteranei la Epidaurus, in Pelopones. Acolo se spunea ca este locul de nastere si sanctuarul Zeului Sanatatii, Asklepios, fiul lui Apollo. Mai mult →

In 1950, 25 de milioane de turisti plecau in vacante peste mari si tari. In 2005, numarul acestora ajunsese la 803 milioane. Pana in 2030 unele prognoze sugereaza ca numarul turistilor din intreaga lume va atinge pragul de 2 miliarde, iar suma totala a cheltuielilor acestora pe parcursul calatoriilor va ajunge undeva in jurul sumei de 1000 de miliarde de euro. Cifrele par socante, dar sunt reale, bazate pe cercetari si spun totul despre lumea in care traim. Si daca aceste cifre nu v-au convins, atunci aducem ca argument Organizatia Mondiala a Turismului a Natiunilor Unite, care apreciaza ca turismul va creste cu o rata anuala medie de 4,1% pe an intre 1995 si 2020, depasind cu mult cifra PIB-ului in lume. Mai mult →