Turismul de Sanatate

Poate fi turismul medical un produs romanesc?

admin — Mon, 05 Mar 2012 08:41:08 +0000

Explozia pe care a inregistrat-o turismul medical, pe plan international, nu ar fi avut loc cu câteva decenii în urmă, daca globalizarea nu ar fi făcut ca lumea să pară mai mica. Transportul din ce in ce mai ieftin care a legat omul de locuri din ce in ce mai îndepărtate, cuplat cu veniturile in crestere inregistrate cel putin pana in 2008, a permis oamenilor sa calatoreasca in locuri care le-au fost inaccesibile.
Acest fenomen a dus la conturarea unor noi nise in economia turismului, printre care si turismul medical, cu toate ca acest concept este la fel de vechi ca si preistoria si la fel de actual ca prognoza meteo de mâine. Totusi, turismul medical a fost recunoscut ca activitate comerciala de catre Uniunea Internationala a Organizatiilor de Calatorie, (IUOTO) abia in 1973. Din acel moment turismul medical a fost legat in primul rand de cresterea economica, pentru ca prin activitatile pe care le implica acesta isi produce efecte direct in economia locala si apoi in cea nationala.

Cum se intampla acest lucru? Simplu. Un turist venit pentru a beneficia de servicii medicale, la costuri mai mici si la standarde ridicate, nu numai ca aduce in tara respectiva valuta straina, dar are, de asemenea, impact pozitiv si asupra serviciului de sanatate din tara respectiva si asupra industriei turistice. Prin modul sau specific de multiplicare, turismul medical produce valuri ciclice de expansiune, extinzandu-si beneficiile si in sectorul secundar si cel tertiar.  In ciuda acestor evidente, se spune ca spre deosebire de celelalte forme de turism, turismul medical este atat de nou, incat, deocamdata, nu poate fi masurat cu usurinta.

Totusi, datorită potentialului sau fenomenal, turismul medical a captivat cercetatorii din domenii diverse si merita sa capteze atentia tuturor factorilor de decizie politica, a investitorilor şi a mass-media, in special din cauza expansiunii rapide a acestuia. Intrebarea care se pune, in acest moment nu este daca Romania poate beneficia de pe urma acestui fenomen, ci daca Romania este dispusa sa-si redescopere acest potential, sa-l utilizeze si sa se prezinte cu un produs coerent pe piata globala.

Motivatiile cresterii cererii in turismul medical

admin — Mon, 05 Mar 2012 08:37:08 +0000

Care este explicatia pentru cresterea numarului de turisti la nivel mondial in turismul medical?
Aceasta intrebare a preocupat multi cercetatori ai fenomenului turismului medical, iar un raspuns unanim acceptat a fost la fel de dificil de gasit. Totusi, asa cum era de asteptat in descoperirea motivatiei care sta la baza calatoriei in scopuri medicale au fost identificati mai multi factori.
Astfel, conform cercetarilor recente in domeniu, motivele principale care determina cresterea cererii in turismul medical se pot structura dupa urmatoarea formula:
- motive demografice (oamenii traiesc mai mult)
- motive medicale (exista o tendinta de crestere a numarului de boli netransmisibile care necesita ajutorul unui specialist)
- motive economice (oamenii au venituri mult mai ridicate, dispun de asigurari de sanatate, uneori, chiar si mobile, transportabile dintr-o tara in alta)
- motive sociale (oamenii stiu din ce in ce mai multe lucruri despre lume şi sunt mult mai dispuşi să călătorească).

Oamenii calatoresc pentru a beneficia de servicii de ingrijire care nu sunt disponibile pe plan local sau pentru simplul fapt ca in acest fel ajung sa cheltuiasca mai putin decat ar fi cheltuit daca s-ar fi tratat la domiciliu. Pe de alta parte, la fel de important este ca toate aceste creşteri inregistrate in privinta ofertei de turism medical sunt direct legate de liberalizarea comerţului cu servicii, de cooperarea tot mai mare între sectoarele public şi privat, de răspândirea la nivel global a informatiilor despre acest fel de produse şi servicii şi, cel mai important, de imbinarea de succes a sectoarelor din turism cu cele din sănătate.

Romania intre Dezvoltare si Stagnare sau Turismul medical si adaptarea la cerintele a pietei

admin — Mon, 05 Mar 2012 08:34:03 +0000

Efectele benefice ale turismului de sanatate asupra economiei interne a unui stat nu mai sunt de mult timp o necunoscuta. Ceea ce insa ramane o enigma pentru cei mai multi dintre cei care ar fi putut, pot sau ar putea contribui la dezvoltarea acestui segment este faptul ca pentru a produce externalitati pozitive turismul de sanatate trebuie adaptat unor cerinte care de mult au depasit spatiul national.
In ultimele doua decenii ceea ce astazi numim turism medical isi incepea timid ascensiunea pe piata globala. Astazi reprezinta un fenomen care si-a pus deja amprenta asupra tarilor aflate in curse de dezvoltare. Cele care s-au adaptat din mers la acest trend au inregistrat deja pasi uriasi, celelalte incearca sa recupereze distanta.

Conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), turismul medical reprezinta o tendinta in crestere cu implicatii economice majore atat pe plan global cat mai ales pe plan national. Beneficiile aduse de dezvoltarea turismului medical au fost recunoscute de aproape toate institutiile importante din lume, iar numerosi cercetatori ii acorda din ce in ce mai multa atentie. In 1989, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) mentiona intr-un raport oficial ca pentru tarile in curs de dezvoltare, comertul cu servicii de sanatate reprezinta o oportunitate, dar si o competitie puternica pentru tarile dezvoltate.
Argumentul adus de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica era acela ca marea majoritate a tarilor in curs de dezvoltare dispun de o oarecare abundenţa de forta de muncă si de capital uman competent, in special in ceea ce inseamna servicii medicale.

Potrivit OCDE, singura problema care ar putea stopa o crestere semnificativa a acestui segment de piata din economia turismului il reprezinta mentinerea unor standarde ridicate de calitate a serviciilor medicale prestate, fapt care poate determina fie cresterea numarului de turisti-pacienti, fie diminuarea acestuia. Efectele unui astfel de fenomen de flux-reflux al turistilor duce in final la stagnarea pietei si in cele din urma la esecul acesteia. Tocmai din acest motiv, in 1997 la Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD), care monitorizeaza comertul intre tari, se sublinia ca in acest domeniu, comertul cu servicii, inclusiv servicii de sanatate, poate fi nu doar un factor care contribuie la dezvoltarea tarilor, ci si unul care poate incetini aceasta dezvoltare, motiv pentru care un astfel de segment trebuie exploatat responsabil si mai ales in beneficiul pacientului, in definitiv al turistului care cauta neobosit bucuria vietii.

Lucrari prezentate in cadrul primei editii a FNTS

admin — Thu, 01 Dec 2011 16:00:57 +0000

Turismul de sanatate din perspectiva geografica si multidisciplinara

Drd. Iulia Scarlat – Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti
Prof. univ. Dr. Liliana Dumitrache – Facultatea de Geografie, Universitatea din Bucuresti

Inca dinainte sa fie cunoscut ca atare, turismul de sanatate era practicat de catre oameni, in principal prin valorificarea resurselor naturale de izvoare de ape termale si minerale sau namoluri cu diferite proprietati chimice ce aveau consecinte benefice asupra sanatatii. Scopul lucrarii este de a oferi o perspectiva asupra evolutiei fenomenului si directiei de dezvoltare luand in considerare intersanjabilitatea turismului de sanatate si legaturile cu alte domenii adiacente, precum geografia, medicina, psihologia, etc. Daca in trecut dobandirea sanatatii fizice, corporale era principala motivatie a turistului, azi putem vorbi despre o industrie mult mai dezvoltata si ramificata care inglobeaza diferite posibilitati de oferte de servicii si tratamente ce deservesc atat fizicul cat si psihicul si spiritul. Autorii isi propun sa analizeze studiile si cercetarea efectuate pana in prezent in domeniul turismului de sanatate, evaluand starea actuala a acestuia, potentialul turistic al Romaniei si posibilitatile de dezvoltare. Lucrarea de fata pune accentul pe analiza formelor turismului de sanatate, caracteristicile si tipologiile ce se evidentiaza, pornind de la scara globala, ajungand la nivel european si in final la nivel national.

Moinesti – statiune turistica, un proiect ambitios al municipalitatii

Ing. Viorel Ilie, Dr. Adrian Cotirlet, Viorel Costea, Dr. Iulian Pavel

Pentru municipiul Moinesti, situat in nord-vestul Judetului Bacau, exista dovezi ale existentei sale inca din preistorie, acum sapte mii de ani, insa este atestat documentar in 1437. Localitatea prezinta un potential turistic inca insuficient valorificat, inclusiv in domeniul turismului de sanatate.
Municipalitatea a demarat in ultimii ani ample proiecte de reabilitare a principalelor obiective turistice, precum si de promovare a potentialului turistic al zonei, principala sursa de finantate fiind accesarea fondurilor europene. Cele mai importante obiective turistice sunt legate de existenta unei culturi precucuteniene, de personalitati marcante ce provin din zona, respectiv initiatorul miscarii dadaiste, Tristan Tzara si de dovezile care atesta prima exploatare petroliera din lume pe aceste meleaguri, de datinile si traditiile stravechi, de vecinatatea cu alte statiuni turistice precum Targu Ocna si Slanic Moldova.
Dezvoltarea turismul de sanatate in Municipiul Moinesti se bazeaza pe existenta izvoarelor minerale in Parcul Bai (al carui proiect de reamenajare/reabilitare este in plina desfasurare), pe finalizarea lucrarilor la hotelul ce va fi dotat cu o baza de tratament balnear si, nu in ultimul rand, pe serviciile medicale oferite de Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti, unitate medicala multidisciplinara si multifunctionala ce asigura asistenta medicala moinestenilor si persoanelor provenind din alte judete si din zone ce nu sunt deservite in mod traditional de spital.
In concluzie, dezvoltarea turismul de sanatate din Moinesti face parte dintr-un plan integrat al municipalitatii ce cuprinde modernizarea si promovarea potentialului turistic al zonei ce se va finaliza cu acordarea statutului de statiune turistica.

Balneoterapia in Romania
- Prezent si viitor -

Dr. Elena Valentina Ionescu (foto dreapta)
Sanatoriul Balnear si de Recuperare Techirghiol

Romania detine 30% din resursele balneare ale Europei. Resursele constau in: climatul foarte variat, ape minerale utilizabile in cura interna sau in bazine pentru cura externa, namolurile terapeutice, gaze, saline.
Locul ocupat de resursele naturale in mentinerea sanatatii este in prevenirea, recuperarea si tratarea afectiunilor pentru intreaga populatie, atat segmentul activ, cat si varstnicii si mai ales copiii.
In Romania existau in 2009, 160 de unitati din care sunt inregistrate la Ministerul Turismului 100 de unitati dupa acreditarea data de Institutul National de Reabilitare si Medicina Fizica pentru utilizarea factorilor balneari. Multe din acest unitati functioneaza in regim sezonier. Infrastructura din statiuni consta in cladiri din secolul XIX, de la sfarsitul secolului XX, sau cladiri noi, moderne. 80% din patrimoniu este privat si doar 20% este in proprietatea Ministerului Sanatatii, sau a Caselor de Pensii. Situatia actuala cuprinde cladiri vechi, aparatura sau facilitati invechite care nu mai corespund cerintelor actuale.
O cura moderna include nu numai aparatura medicala de inalta performanta, personal foarte bine pregatit profesional si o cazare in spatii corespunzatoare ci ar trebui sa includa o dieta corespunzatoare, pozitionare deosebita in natura, parcuri, terenuri sportive, posibilitati multiple de odihna si relaxare. De asemenea ar trebui ca un complex modern sa poata prezenta traditia locala, obiceiuri alimentare din regiune, festivaluri locale, expozitii, vernisaje. Ar fi benefica si necesara o gama de produse cosmetice bazata pe factorul terapeutic local. Pentru reabilitarea balneoterapiei este necesara vointa si implicarea tuturor factorilor de decizie politici si profesionali.

REZUMAT FNTS EDITIA I

admin — Thu, 01 Dec 2011 14:10:07 +0000

Forumul National pentru Turismul de Sanatate
18 – 20 nov 2011

Mesajul general sub care au avut loc dezbaterile din cadrul primei editii a Forumului National pentru Turismul de Sanatate a fost acela ca tara noastra trebuie sa accelereze procesul de integrare pe acest segment de piata, in conditiile emergentei globale a acestui tip de turism.

La eveniment au participat peste 60 de specialisti romani si straini, reprezentanti ai autoritatilor publice, ai institutiilor şi organizatiilor medicale publice si private, ai organizatiilor de turism, etc. Moderatori ai evenimentului au fost specialisti in domeniu din tara noastra : dr. Emilian Imbri – consilier la MDRT, prof. dr Vasile Astarastoae – rector UMF Gr. T. Popa din Iasi, dr. Vasile Cepoi – director general, DSP Iasi, Nicu Radulescu – director OPTBR, dr. Calina Nicolescu Veselu – director medical, Complex Flora, Lacu Sarat, Octavian Arsene – director MDRT, Gheorghe Fodoreanu – director general Invitation Romania.

De asemenea, expunerea domnului Paolo Grigolli, directorul Scolii de Management in Turism din Trento, Italia, a suscitat vii discutii in cadrul Conferintei Internationale, lasand participantilor posibilitatea de a compara situatia din Romania cu cea din Italia in privinta Turismului de Sanatate si a modalitatilor de implementare si dezvoltare a acestui segment. Descarca rezumatul primei editii a FNTS!

Lucrarile prezentate in cadrul FNTS I:

Turismul de Sanatate – 2011 – Octavian Arsene
Turismul Balnear Romanesc – 2011 – Nicu Radulescu
Balneoterapia in Romania – Prezent si Viitor – Elena Valentina Ionescu
Rolul medicului in economia unui complex balnear – 2011- Nicolescu Veselu Calina

Trenduri si strategii in marketingul turismului de sanatate

admin — Tue, 29 Nov 2011 14:32:02 +0000

CONFERINTA INTERNATIONALA din cadrul FNTS, sustinuta de Paolo Grigolli directorul Scolii de Management in Turism din Trento, ITALIA
In acceptiunea d-lui Paolo Grigolli, importanta marketing-ului este cruciala pentru competitivitatea viitoarei destinatii. Vanzarea produselor si promovarea lor este legata de motivatiile turistilor, ceea ce implica o combinatie de resurse.

Competitivitatea este influentata de atractivitate, accesibilitate, recreere, cazare si accesibilitatea comerciala a activitatilor.

In acest sens, marketing-ul destinatiei prin cele 4 componente ale sale (produs, promovare, pret, pozitionare) este primordial. “Trebuie sa avem in vedere si conceptul de turism responsabil in cadrul acestui segment, care se poate traduce ca fiind minimizarea efectelor negative ale turismului asupra mediului.

Motivatiile pentru turismul de sanatate vizeaza doua directii:

turismul medical
turismul wellness

Acestea implica: trairea unor noi experiente, starea de bine, autenticitatea produsului, vacante scurte, personalizarea ofertei, comenzi prin intermediul web2.0. Exemple de bune practice oferite de Paolo Grigolli au fost: THERMELAND AUSTRIA si LEADING SPAS OF CANADA, unde combinarea mai multor elemente de gastronomie, cazare si relaxare – contureaza turismul termal.
In Italia, sectorul public se ocupa de infrastructura iar sectorul privat lanseaza ofertele. Turismul din Trento aduce circa 5 milioane de turisti pe an, iar contributia la bugetul local depaseste 25% din total.

DESCARCATI PRIMA PARTE A LUCRARII SUSTINUTE DE PAOLO GRIGOLLI in cadrul FNTS. CLICK AICI!

FNTS – Incubatorul de idei pentru Turismul de Sanatate Romanesc

admin — Tue, 29 Nov 2011 14:14:55 +0000

Anul 2011 a reprezentat pentru turismul romanesc si inceputul unei aventuri catre un nou segment al turismului, un domeniu care se extinde din ce in ce mai mult pe piata globala: Turismul de Sanatate. Nu foarte cunoscut in tara noastra, Turismul de Sanatate avea nevoie de o expunere mai larga, de clarificari conceptuale, de exemple de bune practici, de propuneri pentru dezvoltarea segmentului si de identificarea problemelor cu care se confrunta partile implicate.
Forumul National pentru Turismul de Sanatate, Editia I, desfasurat in perioada 18 – 21 noiembrie, la Iasi a reprezentat prima initiativa serioasa in aceasta directie, avand ca scop atat identificarea principalelor resurse specifice acestei forme de turism pe teritoriul Romaniei cat si integrarea acestora intr-o retea de dezvoltare a acestui segment specific.
Specialisti, reprezentanti ai Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, medici, profesori, exponenti ai principalelor institutii publice si private au prezentat propriile viziuni si solutii pentru dezvoltarea Turismului de Sanatate in Romania.
Succesul de care s-a bucurat aceasta prima editie, a atras insa o noua obligatie si o promisiune: Forumul National Pentru Turismul de Sanatate trebuie sa devina o traditie pentru turismul romanesc si un simbol cultural al acestuia.

Principalele Concluzii si Propuneri in urma dezbaterilor

admin — Tue, 29 Nov 2011 13:56:54 +0000

Turismul medical si influentele economice si sociale

S-a punctat necesitatea crearii unui sistem la care sa contribuie toti actorii implicati pentru ca tara nostra sa scoata oferte atractive pe piata externa
Pentru dezvoltarea turismului de sanatate si a turismului medical s-a convenit ca este necesar ca resursele naturale ale Romaniei sa fie corelate cu resursele umane.
S-a atras atentia ca in acest moment acoperirea statiunilor balneare din tara noastra poate fi facuta doar cu specialisti, iar in prezent exista un deficit de personal in acest segment in tara noastra.
S-a pus in discutie problema organizatorica – cauzele identificate fiind lipsa promovarii a principalilor furnizori de servicii pentru turismul de sanatate atat in tara cat si in afara granitelor si lipsa increderii populatiei in sistemul de sanatate.

Turismul Balnear Romanesc

A fost accentuata importanta parteneriatelor de tip public-public cu primariile statiunilor unde exista clinici specializate pentru turismul de sanatate si a celor de tip public-privat.
A fost subliniata preocuparea pentru obtinerea siglelor recunoscute in UE precum EUROSPA, EUROSPAMED, EUROSPAWELNESS.
S-a pus problema contractului de munca cu medicii, intr-o statiune balneo-climaterica si pe sunt cursurile de formare profesionala pentru medicii pe specializarea balneo.
S-a subliniat faptul ca pentru dezvoltarea turismului de sanatate in tara noastra trebuie avute in vedere doua programe importante: calitate in sanatate si antreprenoriat in turism.

Marketingul Turismului de Sanatate

S-a concluzionat ca produsele balneo trebuie sa se prezinte pe piata externa prin standuri bine facute, iar turistul strain trebuie atras de o tema in vanzarea produselor turistice.
Promovarea imaginii Romaniei trebuie sa fie facuta prin traditii, obiceiuri, gastronomie locala.
S-a pus accent pe valoarea actului medical, pe consistenta acestuia, iar punerea in legatura a tour-operatorilor cu cadrele medicale reprezinta o conditie pentru turismul de sanatate.
S-a propus ca taxa hoteliera sa intre in bugetul de promovare al turismului dupa modelul Croatiei.

Turismul de Sanatate – scurta incursiune istorica

admin — Mon, 07 Nov 2011 11:15:07 +0000

Putini stiu ca primele forme de turism au avut ca obiectiv principal cresterea imunitatii organismului, vindecarea si in general preocuparea pentru sanatatea organismului. Prima inregistarare istorica a turismului de sanatate dateaza de mai bine de 2000 de ani, atunci cand primii pelerini calatoreau din jurul Mediteranei la Epidaurus, in Pelopones. Acolo se spunea ca este locul de nastere si sanctuarul Zeului Sanatatii, Asklepios, fiul lui Apollo. Pe vremea romanilor, “luarea apelor” era un lucru popular, iar spa-urile dateaza de mai bine de 2000 de ani, curele de sanatate legate de efectul benefic al apelor fiind un obicei comun in multe regiuni ale imperiului. Numeroasele SPA-uri si locuri sacre ale caror ruine se gasesc in multe parti ale Europei reprezinta marturia inceputurilor efective ale tursimului local, de vreme ce oamenii calatoreau dintr-un loc in altul pentru a obtine astfel de beneficii fizice si psihice.
Incepand de atunci, aceste locuri terapeutice speciale, peisajele, de la izvoare la munti si de la temple la catedarale, au jucat un rol semnificativ in majoritatea culturilor. Turismul de sanatate, intr-o forma relativa, are o lunga si neintrerupta istorie. Ceea ce astazi desemneaza turismul de sanatate, inca mai variaza din punct de vedere al abordarii, al evolutiei sociale sau al altori factori, dar trecutul si prezentul se imbina incontestabil in acest domeniu, mai mult decat in altele.
In jurul anului 1700 I.H. apa era recunoscuta ca avand puteri miraculoase pentru organism, iar Hipocrate, filosoful si parintele medicinei, avea sa afime dupa indelungi cercatari ca, “pentru vindecare apa este cea mai buna dintre toate leacurile”.
Cultura bailor termale a evoluat din Valea Hindu, in Grecia si Roma antica, de la primele conducte de apa, la primele bai si pana la amenajarea unor piscine de rau. Marturiile istorice vorbesc despre faptul ca persanii foloseau baile de aburi si namol si stiau despre efectele bailor in Marea Moarta, locul uinde se spune ca insasi Cleopatra a mers pentru o terapie prin imersie, in jurul anului 200 I.H.

Emergenta Turismului de Sanatate

admin — Wed, 02 Nov 2011 15:06:57 +0000

In 1950, 25 de milioane de turisti plecau in vacante peste mari si tari. In 2005, numarul acestora ajunsese la 803 milioane. Pana in 2030 unele prognoze sugereaza ca numarul turistilor din intreaga lume va atinge pragul de 2 miliarde, iar suma totala a cheltuielilor acestora pe parcursul calatoriilor va ajunge undeva in jurul sumei de 1000 de miliarde de euro. Cifrele par socante, dar sunt reale, bazate pe cercetari si spun totul despre lumea in care traim. Si daca aceste cifre nu v-au convins, atunci aducem ca argument Organizatia Mondiala a Turismului a Natiunilor Unite, care apreciaza ca turismul va creste cu o rata anuala medie de 4,1% pe an intre 1995 si 2020, depasind cu mult cifra PIB-ului in lume.
Dincolo de toate acestea, turismul nu mai reprezinta de mult o piata. Reprezinta mai multe piete emergente. Globalizarea a transformat turismul dintr-o activitate de sezon intr-o activitate de nevoi. Exista excursii la campurile de lupta celebre si excursii catre locuri biblice, excursii Dracula si excursii ecumenice, exista excursii gastronomice si excursii find-your-roots (descopera-ti radacinile), iar acestea sunt doar cateva exemple. Mintea omului lucreaza continuu, inoveaza constant, se adapteaza si gaseste solutii eficiente in acest segment. In toata aceasta industrie turismul de sanatate este doar o nisa in cadrul unui gen extrem de larg de calatorii posibile.
In turismul de sanatate, diferentierea produsului merge dincolo de intalnirea medicala, strict definita. Tratamentul in strainatate da pacientului posibilitatea unui pachet care poate include, spre exemplu, o zi de sarbatoare intr-o tara straina si o terapie pentru o anumita afectiune, dar nu toti pacientii isi doresc asta, tocmai din acest motiv: turismul medical si turismul de sanatate nu sunt sinonime. Multi oameni vor separa mai degraba turismul de o operatie, decat sa le consume pe ambele intr-o singura calatorie. Astfel, confor unor studii recente in cazul in care sunt nevoiti sa mearga intr-o tara straina pentru a se trata de o afectiune care le pune viata in pericol, oamenii vor prefera sa se intoarca acasa pentru odihna, de cele mai multe ori imediat dupa ce obtin permisiunea doctorilor. Alti pacienti, insa, vor considera ca un nas mai drept, nu este un motiv care sa-i impiedice sa vada locuri noi. La acest segment se refera turismul de sanatate, aceasta este clasa pacientilor care isi doresc sa completeze tratamentul medical cu o componenta non-medicala intr-o astfel de calatorie.