S-a lansat prima ediţie a revistei ştiinţifice International Journal for Responsible Tourism!

Prima revistă ştiinţifică din România dedicată turismului responsabil a fost lansată astăzi în cadrul Programului “Amfiteatrul pentru Turismul Responsabil”.
International Journal of Responsible Tourism este o publicaţie care îşi propune ca prin lucrările cu o puternică notă ştiinţifică, să contribuie la o mai bună înțelegere a conceptului de turism responsabil, dar și a implicațiilor ce rezultă din urmarea principiilor acestei abordări pentru societatea românească şi nu numai.

Publicaţia se adresează atât cercetătorilor din domeniul turismului, cât şi celor care activează în acest sector, IJRT reafirmând necesitatea cumulării aspectelor teoretice cu cele practice şi manageriale.
Lucrările pentru următoarea ediţie pot fi trimise pe mail la adresa office@fundatia-amfiteatru.ro până la data de 20 ianuarie 2012.

Mai multe detalii găsiţi pe site-ul www.turismulresponsabil.ro.

India

În societatea contemporană, turismul medical este perceput din perspectiva de sănătate publică o şansă mixtă care generează o creşterea economică accelerată şi progrese tehnologice în vederea îmbunătăţirii sănătăţii şi creşterea speranţei de viaţă în rândul populaţiei. Pe termen scurt şi mediu, s-au înregistrat câştiguri în domeniul sănătăţii populaţiei prin modernizările aduse bazelor tehnice materiale şi programelor de sănătate publică.
Fenomenul de globalizare a pus în pericol sănătatea populaţiei prin eroziunea condiţiilor sociale şi de mediu, diviziunea globală a muncii şi exacerbarea diferenţei bogaţi-săraci între ţări. Din toate acestea, probabil, cel mai semnificativ impact al globalizării a fost acela care a vizat sănătatea comunităţilor, astfel sistemul a trecut prin schimburile comerciale directe în domeniul sănătăţii legate de bunuri, servicii şi persoane (pacienţi ţi profesionişti). Schimburile comerciale directe în domeniul sănătăţii legate de bunuri, servicii şi a cadrelor medicale constituie una dintre cele mai semnificative consecinţe ale globalizării asupra industriei turismului medical din India, evaluând impactul potenţialului asupra sănătăţii forţei de muncă a statului şi a sistemului de sănătate.
Mai mult →

AGENDA FORUMULUI INTERNATIONAL PENTRU TURISMUL DE SANATATE editia a II-a Iasi, 25 – 27 ianuarie 2013

ZIUA I

Vineri, 25 ianuarie 2013

14.00 – 16.00 – Sosirea participantilor

16.00 – 16.15 – Deschiderea oficiala a forumului

16.15 – 17.00 – Turismul de sanatate in contextul globalizarii și dezvoltarii durabile: oportunitate, risc, beneficiu? Impactul prevederilor Directivei 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacientilor in cadrul asistentei medicale trans-frontaliere asupra dezvoltarii turismului medical.

17.00 – 17.15 – Pauza

17.15 – 18.00 – Masa rotunda: Turismul de sanatate in Romania. Dezbatere si analiza a stadiului de dezvoltare al domeniului si la problemele cu care acesta se confrunta.

18.00 – 18.30 – Lansarea volumului “ Romania balneo  – turistica”.

20.00 – 21.00 – Cina

 

ZIUA II

Sambata. 26 ianuarie 2013

9.00 – 10.30 – Sesiunea 1: Destinatii durabile ale turismului de sanatate. Oportunitati și bariere in dezvoltarea turismului balneoclimateric in Romania.

Sesiunea 2: Modalitati de utilizare a parteneriatelor public – privat pentru finantarea investitiei in infrastructura necesara pentru turismul de sanatate.

Studiu de caz: Cum sa dezvolti un proiect de turism de sanatate?

10.30 – 11.00 – Pauza

11.00 – 13.00 – Sesiunea 3: Transferul international de cunoaștere in domeniul medical și rolul lui in dezvoltarea unui turism de sanatate la nivel mondial.

Sesiunea 4: Implementarea sistemului de management al calitatii serviciilor medicale, conditie de dezvoltare a turismului medical in Romania.

13.00 – 15.00 – Pranz

15.00 – 16.30 Sesiunea 5: Liberalizarea și internationalizarea asigurarilor de sanatate.

Sesiunea 6: Turismul de sanatate din perspectiva pacientilor.  Managementul pacientilor internationali. Strategii active de atragere directa a pacientilor potentiali in dezvoltarea turismului de sanatate.

16.30 – 17.00 – Pauza de cafea

17.00 – 18.30 – Sesiunea 7: Elaborarea strategiilor de investitii si marketing turistic.

20.00 – 22.00 – Cina festiva

 

ZIUA III

Duminica, 27 ianuarie 2013

9.00 – 10.00 – Bune practici in turismul de sanatate romanesc.

10.30 – 12.00 –  Concluzii.

12.00 – Plecarea participantilor

Editia a II-a a Forumului National pentru Turismul de Sanatate va avea loc in luna ianuarie!

Fundatia Amfiteatru si Colegiul Medicilor din Romania organizeaza in perioada 25 – 27 ianuarie 2013, la Iasi, cea de-a doua editie a Forumului National pentru Turismul de Sanatate, eveniment organizat sub egida Ministerului Sanatatii.
Continuand demersul inceput acum un an, Forumul National pentru Turismul de Sanatate se constituie intr-o platforma de comunicare  intre principalii actori din sectorul serviciilor turistice si de sanatate, pentru identificarea principalelor resurse specifice acestei forme de turism in Romania si integrarea acestora intr-un sistem coerent de dezvoltare si promovare a turismului de sanatate romanesc.

Avand in vedere impactul inregistrat de prima editie a Forumului National pentru Turismul de Sanatate si a interesului demonstrat de reprezentantii sectorului turistic si al celui sanitar pentru dezvoltarea acestei forme de turism in vederea promovarii si comercializarii unei oferte coerente la nivel international, prin cea de-a a doua editie ne propunem sa acordam o atentie deosebita dezvoltarii turismului medical, pornind de la schimbarile care s-au produs pe parcursul anului 2012.

Liberalizarea sistemului de asigurari de sanatate, fluxul international de pacienti, dar si principalele strategii de marketing al turismului de sanatate vor fi doar cateva dintre temele abordate in cadrul lucrarilor forumului.
Reunind practicieni, manageri in turism si sanatate, autoritati centrale si locale, evenimentul se dezvolta drept o parghie esentiala de articulare teoretica si practica a unui domeniu insuficient valorificat in Romania – turismul de sanatate.
Forumul National pentru Turismul de Sanatate va avea loc  in perioada 25 – 27 ianuarie 2013, la Iasi.

 

Turismul de sănătate este un «act de cultură» care trebuie promovat

Data de 27 septembrie marchează  Ziua Mondială a Turismului. Nișa care vizează sănătate are nevoie de un marketing diferit, s-a arătat în cadrul Conferinței Internaționale privind Turismul de Sănătate, organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în perioada 24 – 25 septembrie la București.

„Turismul este un act de cultură”, a subliniat domnul Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronatelor din Turismul Balnear, cu ocazia Conferinței. Același lucru l-a punctat și doamna Corina Martin, președintele ANAT: „Călătorim pentru a ne reîncărca bateriile, de aceea turismul și serviciile medicale își împletesc efectele benefice pentru sănătate”.

De altfel, în Turcia, turismul ține de Ministerul Culturii. Iar competitorii noștri investestesc anual aproximativ 70 de milioane de euro numai pentru promovarea turismului de sănătate, cifră oferită de domnișoara Büșra Kul, reprezentant al Ministerului Culturii și Turismului din Turcia.

Între locurile istorice și Deltă
Turismul de sănătate se află pe locul al patrulea între principalele atracții turistice pentru români în România, potrivit unei cercetări realizată în urmă cu un an de firma TNS. Mai exact, izvoarele naturale urmează în clasamentul preferințelor după Carpați, după zona rurală, locurile istorice și după Deltă, pe locul al cincilea aflându-se orașul Sibiu. Statisticile au fost oferite de domnul Eusediu Mărgășoiu, consultant EMC, prezent la eveniment.

Ne diferențiem ca să creștem
În ceea ce privește turiștii străini, România nu se poate “bate” pentru același public cu rechinii mari, adică țările cu experiență și cu resurse  în domeniu, spune Eusediu Mărgășoiu. Tocmai de aceea, turismul de sănătate românesc trebuie să găsească o nișă, adică să se diferențieze prin ceva. Cum poate face acest lucru? În loc să ne ducem în zona turiștilor care caută hoteluri de 5 stele și confort “de masă”, trebuie să creăm o cerere nouă. “Putem face acest lucru țintind acel călător cu discernământ, călătorul care caută experience unice și care nu merge pe căi bătătorite”, a spus Eusediu Mărgășoiu în cadrul prezentării sale. Aproximativ 80 de milioane de persoane se încadrează în acest grup, potrivit specialistul în marketing.

Mariana Minea

Serviciile balneare și de recuperare, puncte forte pentru România

România este una dintre puţinele ţări în care se pot trata toate cele 12 afecţiuni desemnate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca beneficiind de pe urma terapiilor cu resurse naturale. Acest lucru a fost readus în discuție la Congresul Internațional privind Turismul de Sănătate, organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în perioada 24-25 septembrie 2012.
O mare parte din sesiunile congresului au fost dedicate turismului balnear, vorbitorii pe această temă subliniind expertiza de care beneficiază România în acest domeniu. “Plus-valoarea noastră este dată de serviciile medicale oferite de profesionişti în staţiuni, pentru că wellness-ul poate fi făcut oriunde. Noi, însă, putem profita de natura ţării noastre. Iar balneoterapia nu înseamnă wellness, este o ştiinţă aplicată de către specialişti, care foloseşte factorii terapeutici din sol, din aer şi din apă”, a subliniat prof. dr. Mihai Berteanu, președintele Societății Române de Medicină Fizică și Recuperare Medicală, unul dintre speakeri.

Pachetele complete cresc atractivitatea
Cu toate acestea, ofertei medicale trebuie îmbinată cu cea de agrement, în condițiile în care turiștii străini au la dispoziție o paletă largă de oferte internaționale dintre care pot alege. Iată ce a spus doamna prof. dr. Olga Surdu, de la Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol: “Staţiunea balneară, în mentalul colectiv, înseamnă familie, înseamnă concediu, aşa că trebuie să facem oferte şi pentru ceilalţi membri ai familiei. Trebuie să ne asigurăm că nici partenerul, nici copilul nu se plictisește. În plus, fiecare staţiune trebuie să fie un brand, oamenii trebuie să poată veni acasă şi cu o apă de faţă, cu o cremă pentru bunica sau pentru altă persoană care nu i-a putut însoţi. Aceasta este o modalitate de fidelizare a pacienţilor şi de a menţine vie imaginea acelei staţiuni.”

Oferte all-season, pentru «noii» turiști
Alt punct discutat în cadrul evenimentului a fost importanţa folosirii extrasezonului în turismul de sănătate. Majoritatea speakerilor reprezentând firmele internaționale  de turism au pus accentul pe caracterul all-season al ofertei lor. Acest lucru este cu atât mai important cu cât turismul de sănătate nu este neapărat unul de masă, nu vizează neapărat turistul tipic, care pleacă în concediu spre destinații vizate de toată lumea.
Reprezentanții agențiilor de turism vor să atragă și acel segment de oameni care nu au călătorit niciodată în afara țării lor și care au mai mult timp. După cum a subliniat Elisa Domenech Alcover, Project Manager R&D Segittur, Spania, în Uniunea Europeană există 102 milioane de oameni cu vârste între 55 și 75 de ani, dintre care jumătate nu au trecut granițele țării. Ei sunt potențialii noi cumpărători ai pachetelor de servicii medicale, balneare sau de tip SPA. În susținerea acestei idei este și faptul că Europa înregistrează o creștere graduală în ceea ce privește procentul populației non-active care beneficiază de un standard adecvat și stabil de viață.

Mai mult, ideea de longevitate activă, pe principiul  “adaugă viață anilor, și nu doar ani vieții”, merge mână în mână cu turismul de sănătate, după cum a atras atenția și dr. Gabriel Ioan Prada, directorul Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie “Ana Aslan”.

Mariana Minea

Turismul de sănătate – provocări şi oportunităţi

Turismul medical a adus României 250 de milioane de euro anul trecut – foarte puţin, în comparaţie cu potenţialul pe care îl are această ramură aflată la intersecţia dintre ştiinţe. Aceste aspecte au fost discutate azi și ieri, în cadrul Conferinţei Internaţionale privind Turismul de Sănătate, organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului la București.

România poate transforma turismul de sănătate într-o sursă importantă de venit, tarifele serviciilor medicale oferite în ţara noastră fiind cu 40% mai mici decât cele din ţările vestice. În 2010, şase milioane de americani s-au tratat în afara ţării. 30.000 de turişti străini de diferite naționalități au ajuns în România pentru servicii de sănătate. Cifra s-a dublat în 2011, totuşi, potenţialul atragerii vizitatotilor din afara țării rămâne uriaş. “Principalul motiv pentru care nu putem avea acces la un număr mai mare de turişti străini pentru servicii medicale este nivelul scăzut de încredere”, a declarat ministrul sănătăţii, dr. Vasile Cepoi, prezent la eveniment.

Pentru a corecta acest aspect, specialiștii din Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului ((MDRT) intenționează că creeze un Centru Naţional de Informare pentru Turismul în Sănătate. Acesta va gestiona un site care va găzdui toţi furnizorii de servicii de turism de sănătate din România, pe fiecare verigă a lanţului pe care îl presupune acest lucru: transport, cazare, clinici şi specialişti, servicii de petrecere a timpului liber. “Toţi cei care sunt prezenţi pe acest site și care oferă servicii de sănătate trebuie să fie acreditați de Ministerul Sănătăţii, iar statul va garanta că ofertele sunt reale, sunt de încredere. În acest fel, cei de afară pot avea încredere în aceste servicii, chiar dacă sunt oferite la preţuri mai mici decât în ţara lor”, a spus şi dr. Emil Imbri, consilier în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Un domeniu de importanță strategică
La închiderea conferinței, secretarul de stat în MDRT, domnul Cristian Bărhălescu, a punctat concluziile evenimentului, una dintre ele fiind chiar aceea de înființare a Centrului Național de Informare în Sănătate și a site-ului asociat. Iată și alte idei extrase în urma celor două zile de discuții:
–    Turismul de sănătate este de importanță strategică în România
–    Este extrem de important să aprofundăm parteneriatele public-privat în dezvoltarea turismului de sănătate
–    Se impune o adaptare a legislației naționale în domeniu la evoluțiile pe plan european
–    Pe lângă componentele tradiționale, de tip tratament medical, nu trebuie neglijată componenta de wellness și de prevenție
–    S-a discutat despre pachetele all-inclusive – despre nevoia de a crește oferta de agrement pentru a veni în întâmpinarea nevoilor turiștilor
–    “Strategia nu este doar de satisfice beneficiarii de pachete turistice de sănătate, ei trebuie să fie entuziasmați astfel încât să facă lobby în țara lor și, astfel, numărul de turiști – nu vreau să le spunem pacienți, ci turiști – să crească”, a spus secretarul de stat Cristian Bărhălescu. Oficialul a adăugat că speră ca atunci când cineva pronunță numele Ana Aslan, toată lumea să se gâmndească la România, și nu la o stațiune din afara țării.

Conferinţa Internaţională privind Turismul de Sănătate „Turismul de sănătate – Provocări şi Oportunităţi” a fost organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 24-25 septembrie.

Mariana Minea