Despre punctele tari şi punctele slabe ale României în ceea ce priveşte turismul de sănătate am stat de vorbă cu dr. Emil Imbri, consilier în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Turismuldesanatate.ro: În ce stadiu se găsește turismul de sănătate în România?
Turismul de sănătate în România este la început de drum – el există, se dezvoltă pe anumite zone, timid, nu avem a ne lăuda cu mulți turiști care să vină la noi pentru astfel de servicii, însă, din date furnizate de ANAT, acum un an-doi au fost peste 60.000 de persoane care au venit în țara noastră pentru turismul de sănătate. Bineînțeles că datele sunt incomplete, pentru că nu toți turiștii spun pentru ce vin. Dar se pare că 250 milioane de euro ar fi intrat pe zona aceasta. Potențial există, și curiozitate și solicitare pentru România există.
Proiectul este însă la început pentru că a fost lăsat să se desfășoare la libera opțiune a celor care doresc să ofere servicii în acest sector și a celor care au încredere să vină. Nu este nimic organizat și nici susținut de către instituțiile Statului. Am ajuns la o fază în care instituțiile Statului și Guvernul au conștientizat faptul că zona aceasta ar putea să aducă venituri – se fac estimări și am putea ajunge la 3-4% din PIB cu turismul de sănătate. Este, cred eu, un procent credibil. Pentru că în țările cu tradiție în acest domeniu, cum sunt Ungaria, Turcia, apoi cele mai îndepărtate – Malaysia, Indonezia, India, culmea, turismul de sănătate aduce mult peste 7% din PIB.

Ce fel de turism de sănătate ar avea de oferit România ?
Practic, considerăm că și noi am putea să ne dezvoltăm pe toată zona. Noi avem turismul de recuperare și de întreținere, care acum funcționează mai degrabă ca turism intern – foarte puțini turiști vin de afară pentru turismul balnear. Și am putea dezvolta o zonă care este total neexploatată, și anume turismul medical: stomatologia, oftalmologia, chirurgia plastică, chirurgia cardiacă intervenționistă, cu protezarea cardiacă și ortopedică, nu excludem nici varianta de fertilizare in vitro.
România beneficiază de factori naturali de cură recunoscuți în primul rând istoric și, mai nou, de reevaluarea făcută de către Institutul de Balneologie, o reevaluare a resurselor naturale atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere al calităților terapeutice. Am început să omologăm deja stațiunile turistice care au factori naturali de cură și avem un prim un grup de zece stațiuni care, prin hotărâre de Guvern, au devenit stațiuni turistice balneare. Şi mai este un grup de zece stațiuni pe care sperăm să le putem promova la fel până la sfârșitul acestui an. Prin această acțiune noi omologăm niște localități și certificăm oficial, la nivel de Stat, faptul că, în aceste stațiuni, factorii naturali de cură au calități terapeutice.

Deci ele funcționau și până acum, dar nu era oficializată această calitate a lor.
Da. În România avem peste 120 de localități cu resurse naturale cu proprietăți terapeutice, din acestea cam 40 sunt stațiuni turistice de interes național și vreo 80 stațiuni turistice de interes local. Subliniez că din acestea mai mult de 25 sunt localități recunoscute istoric ca stațiuni terapeutice, din perioada romană și promovate în perioada regală, dar și în perioada comunistă, iar turiștii veneau în număr mare. Practic, lumea te uită dacă nu promovezi continuu aceste lucruri și dacă nu arăți din când în când că resursele respective și-au păstrat calitățile. La noi o problemă acum este lipsa de credibilitate. Faptul că oferim servicii în zone cu condiții nu foarte bune, la prețuri mici, pune semne de întrebare. Trebuie să ieși în exterior cu o ofertă credibilă. Ca să o faci credibilă, trebuie să o susții prin instituțiile statului, să poți spune că Institutul de Balneologie, care este acreditat, singurul din România care face astfel de analize și care este un institut vechi și recunoscut internațional, certifică aceste calități. Ca să fii și mai credibil, ar fi normal ca, printr-o acțiune tot instituțională, organisme din afară să-ți facă aceste analize și să le compare cu rezultatele lor, să le confirme.

Un fel de audit internațional.
Exact, iar cu aceste rezultate ale laboratoarelor europene, acceptate și recunoscute internaţional, noi putem să arătăm țărilor din jur că ceea ce le vindem noi este este real. Apoi, trebuie să vii cu niște studii clinice – înainte, în fiecare localitate balneară, fiecare pacient venea cu investigații făcute, se nota starea de sănătate, suferințele prezente, istoricul medical, iar la finalul curei, care durează 18 zile, se mai făcea o evaluare și se notau pe fișe rezultatele, obiective și subiective. Pe baza acestor fișe se făcea o sinteză și se spunea că în stațiunea cutare, într-un an de zile, atâția turiști au venit la tratament, un număr X au plecat remontați, cu o îmbunătățire a rezultatelor analizelor uzuale care se fac pentru afecțiunea respectivă. Și atunci puteai să ieși cu o statistică. Aceste lucruri trebuie făcute de o instituție, iar această instituție este Ministerul Sănătății prin Institutul de Balneofizioterapie.
După care trebuie să vii cu o ofertă de unități în care aparatura și personalul sunt certificate și acreditate. Trebuie să poți să spui că acolo lucrează medici și asistenți care sunt toți profesioniști, că au studiile necesare, experiență în domeniu, ca să dai certitudinea celor care vin aici că nu vin pe mâna unor persoane neinstruite sau medici de abia ieșiți de pe porțile facultății. În plus, aparatura medicală importată cu care sunt dotate trebuie să aibă avizele Uniunii Europene, să fie cumpărată pe baza unor certificări de calitate. De altfel, în România există organisme de certificare a aparaturii medicale – astfel de certificări îți asigură securitatea în timpul manvrelor terapeutice – ca să dau un exemplu, nu riști să fii electrocutat.

Și condițiile hoteliere trebuie să îndeplinească anumite standarde.
Să știți că, în bună parte, condițiile hoteliere s-au reglat: îmi vine în minte tot timpul stațiunea Băile Felix, cu hotel de patru stele, cu bază de tratament modernă, Sovata cu lanț hotelier, Danubius, recunoscut și la Londra, și în Ungaria.

Aceste îmbunătățiri sunt făcute din fondurile statului sau din fonduri europene?
Atât din fonduri europene, cât și investiții făcute de stat. Apoi, cabinetele medicale trebuie să aibă autorizație de funcționare din partea Ministerului Sănătății și Colegiului Medicilor. Mai sunt încă multe alte obiective pe care trebuie să le atingi. În final trebuie să oferi un pachet de servicii complet, ceea ce nu au multe țări. Asta înseamnă că pe recuperare și pe tratament balnear să se specifice și să se amintească un fapt dovedit științific și recunoscut și de Organizația Mondială a Sănătății: că în România există aproape toate resursele naturale la un loc – și aici vorbim de aer, nămoluri, mofete, ape termale reci și calde, saline, toată gama posibilă de tratamente. Puține țări au toți acești factori la un loc. Sunt 12 grupe de afecțiuni recunoscute de Organizația Mondială a Sănătății care pot fi tratate sau pot fi prevenite prin acești factori naturali și care se pot, deci, trata în România. Acestea sunt atuuri extraordinare.

 

“În România există aproape toate resursele naturale la un loc”
Noi trebuie să mergem şi pe ideea că în România există medici de vârf, recunoscuți internațional și că există clinici, în special private, care pot oferi servicii cu tehnologie recunoscută ca fiind tehnologie de vârf. Că avem niște prețuri mici față de cele practicate afară – acest lucru vine din faptul că nu poți să crești prețurile într-o țară cu un PIB scăzut, în care puterea de cumpărare a serviciilor medicale este mică, nu poți să faci o diferență foarte mare între prețurile pe care le oferi celor din țară și cele pe care le oferi celor de afară. Oferta prez în fara țării treb să conțină costurile reale ale servicii precum și un mod traspare de calculare a acestora.
Deci, sigur că România este tentantă, prin preţuri, prin faptul că nu există liste de așteptare. Punctul slab însă este garantarea acestor servicii. Față de alte servicii, la cele medicale, riscul unui malpraxis sau al unei manevre greșite este destul de mare. Și aici trebuie mers pe minimalizarea riscului pentru pacient. Nicăieri actul medical nu este lipsit de risc, dar faptul că accidentele și insuccesele sunt puține ar putea fi dovedit printr-un istoric al clinicii: atâtea persoane s-au operat la noi, atâția au fost nemulțumiți.

Deci lucrurile acestea se cunosc, toți cei care au aceste pârghii în mâini le știu, ce ar trebui făcut în continuare?
Practic, vom trece de la o fază în care s-a semnat un Protocol între instituții de stat în vederea susținerii tursimului de sănătate, fază în care reprezentanții acestor instituții s-au mai întâlnit și au stabilit linii și direcții de acțiune, iar în momentul acesta putem trece la o altă fază, în care ar trebui semnat un Memorandum de către instituții, prin care acestea să fie responsabilizate , să se stabilească obiective și termene. Cred că Ministerul Sănătății ar fi cel mai în măsură să inițieze un Memorandum de acest gen, care să fie discutat în Guvern. Un obiectiv important ar fi realizarea unui Centru Național de Informații pentru Turismul de Sănătate.

În ce ar consta acest Centru?
Ar fi ceea ce este acum un Centru de Informații Turistice, însă cu un bagaj de informații mult mai larg și din mai multe zone: turism, posibilităţi de acces, oferte medicale, preţuri, alte servicii turistice, oferte opționale de turism. Ar fi o bază de date online în care orice persoană interesată poate primi răspunsuri: vreau să-mi fac un tratament de recuperare, vreau operaţii estetice, un tratament la dinţi – unde să mă informez dacă România are aşa ceva şi, dacă are, ce şi unde are? Şi obligatoriu va avea un site cu informaţii a cătror veridicitate este garantată de instituţiile statului care au semnat Memorandumul. Acest proiect este avut în vedere pentru anul 2013, pe lângă activităţile de certificare de care vă spuneam.

Este un proiect amplu.
Este un proiect complet. În Ungaria, statul a investit pentru dezvoltarea unei rețele de cabinete medicale stomatologice dotate cu aparatură de vârf şi care, practic, în momentul de faţă, opresc o mare parte din turiștii care doresc să acceseze servicii stomatologice. Unii ajung şi în România, avem şi noi clinici stomatologice foarte bine dezvoltate. Ungaria a mai avut un proiect, în care autoritățile au hotărât că, timp de 12 ani, investesc în turismul balnear. Au aceleaşi resurse ca şi noi, stau pe aceleaşi rezerve de ape termale (zona Arad-Oradea). Ei au dezvoltat reţeaua de recuperare cu baze de tratament, cu wellness şi spa-uri, cu condiţii deosebite, cu posibilităţi de distracţie, cazare la nivel de lux. Şi noi, cu aceleași resurse de ape termale, ne uităm dincolo şi ne petrecem weekendurile în bazele lor de tratament. Finanţarea a mers constant, au dezvoltat infrastructura şi au dat posibilitatea privatului să se dezvolte în zona respectivă, au dat credibilitate prin aceste investiţii constante. Suntem departe, dar nu este exclus să facem şi noi aşa ceva. De aceea este un proiect atât de vast, la care obligatoriu trebuie să înceapă să colaboreze structurile de care vă vorbeam:  Ministerul Sănătății, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Educației, Colegiul Medicilor, Casa Națională de Asigurări de Sănătate. La Educaţie sunt bazele şi clinicile de tratament universitare care, în momentul de faţă, conform legislației, nu pot să ofere servicii contra cost. O ușoară armonizare a legislației, care este un alt obiectiv important, ar trebui să dea posibilitatea acestor clinici, care sunt dotate extraordinar, să poată să deschidă un circuit separat, care să nu influenţeze negativ procesul de învățământ. Profesioniştii să poată lucra cu un program bine stabilit în aceste clinici pentru a oferi servicii contra cost și turiștilor din afara țării. De asemenea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar trebui să colaboreze cu Casele Europene de Sănătate, devenind practic tot un garant – dacă ai contract cu Casa din România, înseamnă că ai îndeplinit nişte condiţii, care pot fi acceptate la un anumit nivel şi dincolo. Ar putea fi o decontare a serviciilor în regim de reciprocitate, pentru că şi mulţi români pleacă în afară, şi obțin servicii pe care CNAS le decontează conform legislației actuale.

În noiembrie-decembrie 2013 intră în vigoare directivele Uniunii Europene care se referă la asistenţa medicală transfrontalieră.
Pe lângă inațiativele mai sus aminitite, un rol important de credibilizare a turismului de sănptate românesc îl au și Colegiul Medicilor și organizațiile patronale din România, OPTBR-ul, Asociația Primarilor din Stațiunile Turistice, ANAT-ul. În momentul de faţă, firmele noastre de turism mai degrabă duc afară, decât aduc în ţară turişti, pentru că nu cum să demonstreze că au unde să-i aducă. Trebuie să intervină relaţionarea cu firme internaţionale de renume: TUI-ul, de exemplu, are un departament de sănătate, “TUI vital”, care se ocupă strict de turismul de sănătate şi care are pretenții foarte clare vizavi de locaţia pe care o recomandă. Ar mai trebui să ne gândim la înființarea unei asociații a orașelor balneare din România care ar putea stabili colaborări cu Asociația Orașelor Termale din Franța, din Italia. Cu statutul de staţiune balneară omologat prin hotărâre de Guvern s-ar putea obține un punctaj mai mare la depunerea proiectelor din fonduri europene și administrația locală ar putea benfecia de un ajutor real pt dezvoltarea urbei.
Pentru a fi acreditată ca staţiune balneară, o stațiune trebuie să aibă o infrastructură, căi de acces – tren sau aeroport -, să aibă hoteluri, nu doar pensiuni, să aibă minimum o bază de tratament acreditată de Institutul de Balneologie. Sunt țări care nu au resurse și pentru care SPA-urile sunt locomotiva şi acolo, cu mare zgârcenie, oferă acces şi la resurse natuirale, majoritatea fiind produse pe care le importă. În aceste zone, spa-urile devin loxomotiva, atrag un număr mare de turiști. La noi locomotiva ar trebui să fie această bogăţie de resurse naturale şi la care obligatoriu trebuie să lipeşti un SPA – pentru că sunt persoane care îşi pot permite să plătească pentru wellness și pentru întreținere. Apoi, avem branduri renumite în lume, avem brandul Ana Aslan, avem un Institut Național de Medicină Alternativă care nu este folosit – noi când auzim de acupunctură râdem, când de fapt ar trebui să vină că completeze această ofertă. În final, putem spune că beneficiem de foarte multe posibilități de tratament din care putem face un pachet complet și complex.

Ce ar putea să facă pe cont propriu autorităţile locale sau medicii din cabinete pentru a-şi creşte numărul de clienţi din afară, înainte de crearea acestei structuri organizatorice la nivel naţional?
Ce au făcut și până acum, dar noi considerăm că printr-un program bine gândit, cu ajutorul instituțiilor,  noi îi putem să ajuta să crească adresabilitatea spre această zonă.

Pe 23-25 ianuarie 2013 va avea loc Forumul Naţional pentru Turismul de Sănătate, ediţia a II-a, la care sperăm să participe reprezentanţii instituţiilor cu rol concret în dezvoltarea turismului de sănătate, pentru a face o analiză lucidă a sistemului și a potențialului.

 

Mariana Minea

Prima revistă ştiinţifică din România dedicată turismului responsabil a fost lansată astăzi în cadrul Programului “Amfiteatrul pentru Turismul Responsabil”.
International Journal of Responsible Tourism este o publicaţie care îşi propune ca prin lucrările cu o puternică notă ştiinţifică, să contribuie la o mai bună înțelegere a conceptului de turism responsabil, dar și a implicațiilor ce rezultă din urmarea principiilor acestei abordări pentru societatea românească şi nu numai.

Publicaţia se adresează atât cercetătorilor din domeniul turismului, cât şi celor care activează în acest sector, IJRT reafirmând necesitatea cumulării aspectelor teoretice cu cele practice şi manageriale.
Lucrările pentru următoarea ediţie pot fi trimise pe mail la adresa office@fundatia-amfiteatru.ro până la data de 20 ianuarie 2012.

Mai multe detalii găsiţi pe site-ul www.turismulresponsabil.ro.

În societatea contemporană, turismul medical este perceput din perspectiva de sănătate publică o şansă mixtă care generează o creşterea economică accelerată şi progrese tehnologice în vederea îmbunătăţirii sănătăţii şi creşterea speranţei de viaţă în rândul populaţiei. Pe termen scurt şi mediu, s-au înregistrat câştiguri în domeniul sănătăţii populaţiei prin modernizările aduse bazelor tehnice materiale şi programelor de sănătate publică.
Fenomenul de globalizare a pus în pericol sănătatea populaţiei prin eroziunea condiţiilor sociale şi de mediu, diviziunea globală a muncii şi exacerbarea diferenţei bogaţi-săraci între ţări. Din toate acestea, probabil, cel mai semnificativ impact al globalizării a fost acela care a vizat sănătatea comunităţilor, astfel sistemul a trecut prin schimburile comerciale directe în domeniul sănătăţii legate de bunuri, servicii şi persoane (pacienţi ţi profesionişti). Schimburile comerciale directe în domeniul sănătăţii legate de bunuri, servicii şi a cadrelor medicale constituie una dintre cele mai semnificative consecinţe ale globalizării asupra industriei turismului medical din India, evaluând impactul potenţialului asupra sănătăţii forţei de muncă a statului şi a sistemului de sănătate.
Mai mult →

ZIUA I

Vineri, 25 ianuarie 2013

14.00 – 16.00 – Sosirea participantilor

16.00 – 16.15 – Deschiderea oficiala a forumului

16.15 – 17.00 – Turismul de sanatate in contextul globalizarii și dezvoltarii durabile: oportunitate, risc, beneficiu? Impactul prevederilor Directivei 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacientilor in cadrul asistentei medicale trans-frontaliere asupra dezvoltarii turismului medical.

17.00 – 17.15 – Pauza

17.15 – 18.00 – Masa rotunda: Turismul de sanatate in Romania. Dezbatere si analiza a stadiului de dezvoltare al domeniului si la problemele cu care acesta se confrunta.

18.00 – 18.30 – Lansarea volumului “ Romania balneo  – turistica”.

20.00 – 21.00 – Cina

 

ZIUA II

Sambata. 26 ianuarie 2013

9.00 – 10.30 – Sesiunea 1: Destinatii durabile ale turismului de sanatate. Oportunitati și bariere in dezvoltarea turismului balneoclimateric in Romania.

Sesiunea 2: Modalitati de utilizare a parteneriatelor public – privat pentru finantarea investitiei in infrastructura necesara pentru turismul de sanatate.

Studiu de caz: Cum sa dezvolti un proiect de turism de sanatate?

10.30 – 11.00 – Pauza

11.00 – 13.00 – Sesiunea 3: Transferul international de cunoaștere in domeniul medical și rolul lui in dezvoltarea unui turism de sanatate la nivel mondial.

Sesiunea 4: Implementarea sistemului de management al calitatii serviciilor medicale, conditie de dezvoltare a turismului medical in Romania.

13.00 – 15.00 – Pranz

15.00 – 16.30 Sesiunea 5: Liberalizarea și internationalizarea asigurarilor de sanatate.

Sesiunea 6: Turismul de sanatate din perspectiva pacientilor.  Managementul pacientilor internationali. Strategii active de atragere directa a pacientilor potentiali in dezvoltarea turismului de sanatate.

16.30 – 17.00 – Pauza de cafea

17.00 – 18.30 – Sesiunea 7: Elaborarea strategiilor de investitii si marketing turistic.

20.00 – 22.00 – Cina festiva

 

ZIUA III

Duminica, 27 ianuarie 2013

9.00 – 10.00 – Bune practici in turismul de sanatate romanesc.

10.30 – 12.00 –  Concluzii.

12.00 – Plecarea participantilor

Fundatia Amfiteatru si Colegiul Medicilor din Romania organizeaza in perioada 25 – 27 ianuarie 2013, la Iasi, cea de-a doua editie a Forumului National pentru Turismul de Sanatate, eveniment organizat sub egida Ministerului Sanatatii.
Continuand demersul inceput acum un an, Forumul National pentru Turismul de Sanatate se constituie intr-o platforma de comunicare  intre principalii actori din sectorul serviciilor turistice si de sanatate, pentru identificarea principalelor resurse specifice acestei forme de turism in Romania si integrarea acestora intr-un sistem coerent de dezvoltare si promovare a turismului de sanatate romanesc.

Avand in vedere impactul inregistrat de prima editie a Forumului National pentru Turismul de Sanatate si a interesului demonstrat de reprezentantii sectorului turistic si al celui sanitar pentru dezvoltarea acestei forme de turism in vederea promovarii si comercializarii unei oferte coerente la nivel international, prin cea de-a a doua editie ne propunem sa acordam o atentie deosebita dezvoltarii turismului medical, pornind de la schimbarile care s-au produs pe parcursul anului 2012.

Liberalizarea sistemului de asigurari de sanatate, fluxul international de pacienti, dar si principalele strategii de marketing al turismului de sanatate vor fi doar cateva dintre temele abordate in cadrul lucrarilor forumului.
Reunind practicieni, manageri in turism si sanatate, autoritati centrale si locale, evenimentul se dezvolta drept o parghie esentiala de articulare teoretica si practica a unui domeniu insuficient valorificat in Romania – turismul de sanatate.
Forumul National pentru Turismul de Sanatate va avea loc  in perioada 25 – 27 ianuarie 2013, la Iasi.

 

Data de 27 septembrie marchează  Ziua Mondială a Turismului. Nișa care vizează sănătate are nevoie de un marketing diferit, s-a arătat în cadrul Conferinței Internaționale privind Turismul de Sănătate, organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în perioada 24 – 25 septembrie la București.

„Turismul este un act de cultură”, a subliniat domnul Nicu Rădulescu, președintele Organizației Patronatelor din Turismul Balnear, cu ocazia Conferinței. Același lucru l-a punctat și doamna Corina Martin, președintele ANAT: „Călătorim pentru a ne reîncărca bateriile, de aceea turismul și serviciile medicale își împletesc efectele benefice pentru sănătate”.

De altfel, în Turcia, turismul ține de Ministerul Culturii. Iar competitorii noștri investestesc anual aproximativ 70 de milioane de euro numai pentru promovarea turismului de sănătate, cifră oferită de domnișoara Büșra Kul, reprezentant al Ministerului Culturii și Turismului din Turcia.

Între locurile istorice și Deltă
Turismul de sănătate se află pe locul al patrulea între principalele atracții turistice pentru români în România, potrivit unei cercetări realizată în urmă cu un an de firma TNS. Mai exact, izvoarele naturale urmează în clasamentul preferințelor după Carpați, după zona rurală, locurile istorice și după Deltă, pe locul al cincilea aflându-se orașul Sibiu. Statisticile au fost oferite de domnul Eusediu Mărgășoiu, consultant EMC, prezent la eveniment.

Ne diferențiem ca să creștem
În ceea ce privește turiștii străini, România nu se poate “bate” pentru același public cu rechinii mari, adică țările cu experiență și cu resurse  în domeniu, spune Eusediu Mărgășoiu. Tocmai de aceea, turismul de sănătate românesc trebuie să găsească o nișă, adică să se diferențieze prin ceva. Cum poate face acest lucru? În loc să ne ducem în zona turiștilor care caută hoteluri de 5 stele și confort “de masă”, trebuie să creăm o cerere nouă. “Putem face acest lucru țintind acel călător cu discernământ, călătorul care caută experience unice și care nu merge pe căi bătătorite”, a spus Eusediu Mărgășoiu în cadrul prezentării sale. Aproximativ 80 de milioane de persoane se încadrează în acest grup, potrivit specialistul în marketing.

Mariana Minea

România este una dintre puţinele ţări în care se pot trata toate cele 12 afecţiuni desemnate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca beneficiind de pe urma terapiilor cu resurse naturale. Acest lucru a fost readus în discuție la Congresul Internațional privind Turismul de Sănătate, organizat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului în perioada 24-25 septembrie 2012.
O mare parte din sesiunile congresului au fost dedicate turismului balnear, vorbitorii pe această temă subliniind expertiza de care beneficiază România în acest domeniu. “Plus-valoarea noastră este dată de serviciile medicale oferite de profesionişti în staţiuni, pentru că wellness-ul poate fi făcut oriunde. Noi, însă, putem profita de natura ţării noastre. Iar balneoterapia nu înseamnă wellness, este o ştiinţă aplicată de către specialişti, care foloseşte factorii terapeutici din sol, din aer şi din apă”, a subliniat prof. dr. Mihai Berteanu, președintele Societății Române de Medicină Fizică și Recuperare Medicală, unul dintre speakeri.

Pachetele complete cresc atractivitatea
Cu toate acestea, ofertei medicale trebuie îmbinată cu cea de agrement, în condițiile în care turiștii străini au la dispoziție o paletă largă de oferte internaționale dintre care pot alege. Iată ce a spus doamna prof. dr. Olga Surdu, de la Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol: “Staţiunea balneară, în mentalul colectiv, înseamnă familie, înseamnă concediu, aşa că trebuie să facem oferte şi pentru ceilalţi membri ai familiei. Trebuie să ne asigurăm că nici partenerul, nici copilul nu se plictisește. În plus, fiecare staţiune trebuie să fie un brand, oamenii trebuie să poată veni acasă şi cu o apă de faţă, cu o cremă pentru bunica sau pentru altă persoană care nu i-a putut însoţi. Aceasta este o modalitate de fidelizare a pacienţilor şi de a menţine vie imaginea acelei staţiuni.”

Oferte all-season, pentru «noii» turiști
Alt punct discutat în cadrul evenimentului a fost importanţa folosirii extrasezonului în turismul de sănătate. Majoritatea speakerilor reprezentând firmele internaționale  de turism au pus accentul pe caracterul all-season al ofertei lor. Acest lucru este cu atât mai important cu cât turismul de sănătate nu este neapărat unul de masă, nu vizează neapărat turistul tipic, care pleacă în concediu spre destinații vizate de toată lumea.
Reprezentanții agențiilor de turism vor să atragă și acel segment de oameni care nu au călătorit niciodată în afara țării lor și care au mai mult timp. După cum a subliniat Elisa Domenech Alcover, Project Manager R&D Segittur, Spania, în Uniunea Europeană există 102 milioane de oameni cu vârste între 55 și 75 de ani, dintre care jumătate nu au trecut granițele țării. Ei sunt potențialii noi cumpărători ai pachetelor de servicii medicale, balneare sau de tip SPA. În susținerea acestei idei este și faptul că Europa înregistrează o creștere graduală în ceea ce privește procentul populației non-active care beneficiază de un standard adecvat și stabil de viață.

Mai mult, ideea de longevitate activă, pe principiul  “adaugă viață anilor, și nu doar ani vieții”, merge mână în mână cu turismul de sănătate, după cum a atras atenția și dr. Gabriel Ioan Prada, directorul Institutului Național de Gerontologie și Geriatrie “Ana Aslan”.

Mariana Minea

Turismul medical a adus României 250 de milioane de euro anul trecut – foarte puţin, în comparaţie cu potenţialul pe care îl are această ramură aflată la intersecţia dintre ştiinţe. Aceste aspecte au fost discutate azi și ieri, în cadrul Conferinţei Internaţionale privind Turismul de Sănătate, organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului la București.

România poate transforma turismul de sănătate într-o sursă importantă de venit, tarifele serviciilor medicale oferite în ţara noastră fiind cu 40% mai mici decât cele din ţările vestice. În 2010, şase milioane de americani s-au tratat în afara ţării. 30.000 de turişti străini de diferite naționalități au ajuns în România pentru servicii de sănătate. Cifra s-a dublat în 2011, totuşi, potenţialul atragerii vizitatotilor din afara țării rămâne uriaş. “Principalul motiv pentru care nu putem avea acces la un număr mai mare de turişti străini pentru servicii medicale este nivelul scăzut de încredere”, a declarat ministrul sănătăţii, dr. Vasile Cepoi, prezent la eveniment.

Pentru a corecta acest aspect, specialiștii din Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului ((MDRT) intenționează că creeze un Centru Naţional de Informare pentru Turismul în Sănătate. Acesta va gestiona un site care va găzdui toţi furnizorii de servicii de turism de sănătate din România, pe fiecare verigă a lanţului pe care îl presupune acest lucru: transport, cazare, clinici şi specialişti, servicii de petrecere a timpului liber. “Toţi cei care sunt prezenţi pe acest site și care oferă servicii de sănătate trebuie să fie acreditați de Ministerul Sănătăţii, iar statul va garanta că ofertele sunt reale, sunt de încredere. În acest fel, cei de afară pot avea încredere în aceste servicii, chiar dacă sunt oferite la preţuri mai mici decât în ţara lor”, a spus şi dr. Emil Imbri, consilier în cadrul Ministerului Sănătăţii.

Un domeniu de importanță strategică
La închiderea conferinței, secretarul de stat în MDRT, domnul Cristian Bărhălescu, a punctat concluziile evenimentului, una dintre ele fiind chiar aceea de înființare a Centrului Național de Informare în Sănătate și a site-ului asociat. Iată și alte idei extrase în urma celor două zile de discuții:
–    Turismul de sănătate este de importanță strategică în România
–    Este extrem de important să aprofundăm parteneriatele public-privat în dezvoltarea turismului de sănătate
–    Se impune o adaptare a legislației naționale în domeniu la evoluțiile pe plan european
–    Pe lângă componentele tradiționale, de tip tratament medical, nu trebuie neglijată componenta de wellness și de prevenție
–    S-a discutat despre pachetele all-inclusive – despre nevoia de a crește oferta de agrement pentru a veni în întâmpinarea nevoilor turiștilor
–    “Strategia nu este doar de satisfice beneficiarii de pachete turistice de sănătate, ei trebuie să fie entuziasmați astfel încât să facă lobby în țara lor și, astfel, numărul de turiști – nu vreau să le spunem pacienți, ci turiști – să crească”, a spus secretarul de stat Cristian Bărhălescu. Oficialul a adăugat că speră ca atunci când cineva pronunță numele Ana Aslan, toată lumea să se gâmndească la România, și nu la o stațiune din afara țării.

Conferinţa Internaţională privind Turismul de Sănătate „Turismul de sănătate – Provocări şi Oportunităţi” a fost organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului în perioada 24-25 septembrie.

Mariana Minea

Stațiunea Băile Felix este situată în partea de nord-vest a Romaniei, în judetul Bihor. Potrivit specialiștilor, efectele benefice ale apelor termale sunt folosite pentru o gamă largă de afecțiuni – reumatismale, post-traumatice, neurologice, asociate și tulburări circulatorii.
Într-un interviu acordat NewsIn, dr. Gheorghe Moraru, reputat medic specialist în recuperare medicală, medicină fizica și balneologie, cu o vechime de peste 35 de ani în domeniu, vorbește despre beneficiile tratamentelor balneare, dar și despre modul în care ar trebui promovate stațiunile balneoclimaterice din România atât pe plan național cât și internațional.
Fost cadru universitar (conferențiar) al Facultății de Kinetoterapie, Dr. Moraru a coordonat peste 40 de lucrari de licență în kinetoterapie și a scris două cărți de specialitate. Dr. Moraru a fost medic coordonator al Spitalului Clinic de Recuperare Felix, fiind decorat cu ordinal “Meritul sanitar” în gradul de cavaler. În prezent dr. Moraru conduce Centrul de Sănatate President.
Mai mult →

Explozia pe care a inregistrat-o turismul medical, pe plan international, nu ar fi avut loc cu câteva decenii în urmă, daca globalizarea nu ar fi făcut ca lumea să pară mai mica. Transportul din ce in ce mai ieftin care a legat omul de locuri din ce in ce mai îndepărtate, cuplat cu veniturile in crestere inregistrate cel putin pana in 2008, a permis oamenilor sa calatoreasca in locuri care le-au fost inaccesibile.
Mai mult →